Două diferențe majore există între proiectul inițiat de PSD-ul condus de Dragnea, intitulat „pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României-S.A.”, și cel al guvernului Cîțu, aflat acum în dezbatere publică pe site-ul ministerului de Finanțe și denumit „ pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România”. De altfel, după ce modificările din Senat, proiectul PSD avea același titlu ca și cel de acum al guvernului Cîțu.
Citește și: Haos la Kabul: SUA și aliații au pierdut orice control în teren. Biden insistă: Evacuările continuă
Prima diferență este că PSD a recurs la un proiect de lege pentru a-și promova proiectul, în timp ce guvernarea PNL-USRPLUS-UDMR vrea să reglementeze această problemă prin ordonanță simplă, care ar trebui emisă până începe noua sesiune parlamentară, în septembrie.
A doua diferență este la articolul 10, care este aproape la fel atât în varianta propusă de ministerul de Finanțe din cadrul guvernului Cîțu, cât și în forma PSD. Însă guvernul Cîțu elimină alineatul 5 din varianta PSD, unde se prevedea: „Membrii organelor de conducere, funcționarii și personalul fiecărei bănci de dezvoltare sunt persoane apolitice, orice activitate cu caracter politic fiind incompatibilă cu statutul acestora”.
„Banca lui Isar”
Mai multe surse din actuala majoritate susțin că premierul Cîțu insistă să se avanseze cu înființarea acestei noi bănci pentru a-i oferi aici o slujbă prietenului său, Lucian Isar. De altfel, potrivit acestor surse, în discuțiile informale din Executiv i se spune deja „banca lui Isar”. Lucian Isar este soțul Alinei Gorghiu, fost președinte al PNL.
Acesta nu a comentat informația, dar surse din apropierea sa susțin că el nu și-ar dori acest post - deși ideea unei astfel de bănci a fost avansată de el încă din 2012, când era ministru în guvernarea USL, iar Ponta era premier.
Economistul Cristian Păun (PNL), fost președinte al Fondului de Garantare, a criticat dur Banca de Dezvoltare, arătând că mai sunt patru instituții de stat care fac același lucru, plus Compania Națională de Investiții.
“Există în momentul de față următoarele instituții financiare de stat:
CEC - bancă comercială de stat finanțată din depozitele bancare atrase
EXIMBANK - agenție guvernamentală de creditare a exporturilor (după model american)
BANCA ROMÂNEASCĂ - o fostă bancă comercială lipită atipic de guvernarea PSD la agenția guvernamentală EXIMBANK, alipire care alterează atât caracterul ei de bancă depozitară (de stat) cât și caracterul de agenție guvernamentală de finanțare a exporturilor a EXMIBANK
FNGCIMM IFN SA - instituție de stat de garantare și creditare a IMM-urilor. Dă doar garanții, are foarte puține scheme de creditare dar poate fi ușor capitalizată și poate face creditarea IMM-urilor fără probleme, inclusiv fonduri cu capital de risc sau fonduri de scale-up. Este sub supravegherea BNR.
FRC (Fondul Român de Contragarantare) care contra-garantează garanțiile în nume și cont propriu acordate de FNGCIMM.
Compania Națională de Investiții - instituție de stat implicată în finanțarea investițiilor de stat (multe stadioane, săli de sport... investiții nu glumă).
Care este sensul să faci acum o nouă BANCĂ DE DEZVOLTARE care să facă ce face EXIMBANK (creditarea exportului), FNGCIMM (garanții, finanțare prin piață de capital, fonduri de cu capital de risc, business angels) sau CEC (creditare IMM și companii mari)? La cât de dificilă este reformarea acestor instituții financiare de stat și cât de greu merg lucrurile în interiorul lor, de ce e nevoie să mai creem una nouă, garantând că aceasta va merge mai bine? Un paralelism birocratic inutil, pe banii românilor. Iliberal complet..“, a arătat Păun.
Citește și: VIDEO 40 km din Drumul Expres Craiova – Pitești, 90% finalizați. Pe 60 km, lucrările nu au început
