Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor din România după o manipulare uriașă pe tiktok a ridicat problema prezenței Rusiei în România.
Citește și: Ieșirea din UE, dorită și de Călin Georgescu, a costat Anglia 100.000.000.000€. Migrația a explodat
Conform datelor portalului SchengenVisaInfo.com, un portal citat de cele mai prestigioase publicații internaționale,
Federația Rusă a emis, în perioada 2015-2023, un număr de 5411 de vize diplomaților din UE dintre care 1123 către oficiali români (21%).
Rusia e peste tot în România: Călin Georgescu, partide extremiste, afaceri de miliarde
Din toate statele membre UE, Federația Rusă le-a emis diplomaților români, timp de 8 ani, cele mai multe vize diplomatice.
Înaintea pandemiei, România a fost statul care a beneficiat de cele mai multe vize diplomatice fiind detronată de către Austria. Un stat cu puternice conexiuni politice și economice cu Federația Rusă.
Citește și: VIDEO Călin Georgescu vrea să scoată România din UE și NATO: "Nu ne interesează "cluburile" astea"
Una din cinci vize emise de Federația Rusă cetățenilor UE, dată românilor
Ministerul Afacerilor Externe a refuzat să răspundă direct unor întrebări ale Newsweek România legate de scopul acestor misiuni diplomatice ale românilor care dețin pașapoarte diplomatice și care au făcut cărare la Moscova.
Nici la întrebarea dacă acest număr de vize emise cu o asemenea generozitate de statul condus de fostul ofițer și șef a KGB, Vladimir Putin, este semnul unor bune relații dintre cele două state.
Parlamentari,artiști, sportivi care n-ar fi predat pașaportul diplomatic
Cum se explică totuși desantul de români cu pașaport diplomatic care au dat buzna în Rusia în ultimii 8 ani? Mai mult ca orice alt stat european.
Surse diplomatice vorbesc despre parlamentari care n-ar fi predat pașapoartele diplomatice: “În România sunt mii de deținători de pașapoarte diplomatice. E posibil să fie foști parlamentari care nu și-au predau pașaportul și-l țin fără drept , despre asta e vorba, 3-4000 de parlamentari care pot fi de la orice partid. Pot fi de asemenea și artiști sau sportivi.
Pașaportul diplomatic ți-l dă ministerul de externe.
Parlamentarul îl cere și i se dă automat iar ei se duc pe business. Asta arată că Rusia e un stat prieten, functional, nu e ceva legat de MAE“.
Aceleași surse afirmă că există un vid legislativ care nu i-ar obliga pe deținătorii de pașapoarte să le depună după ce nu mai au dreptul legal să-l dețină: “Pașaportul diplomatic e emis pe o perioadă de 5 ani, și nu ți-l poate da decât MAE. Nu există cadru legislativ care să ți-l retragă. E o dilemă. În mod normal dacă te ții de capul lor trebuie să-i ceri direcției consulare să-l someze să-l predea“.
MAE: Nu avem date oficiale despre numărul de vize diplomatice acordate românilor
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, susține că datele oferite de SchengenVisaInfo. Com nu ar fi cele oficiale însă susține că nu are date oficiale.
Citește și: Cine e Călin Georgescu? Vrea RO-EXIT, ieșirea din NATO a României și revenirea la "Mama Rusie"
“Nu am nicio cifră oficială legată de câte vize au fost emise de Federația Rusă pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice românești. Ce pot să reiterez formal este că numărul de deplasări și întâlniri diplomatice este scăzut și reflectă dinamica redusă a relațiilor pe fondul războiului ilegal de agresiune dus de Federația Rusă impotriva Ucrainei“.
Într-un răspuns către Newsweek România, biroul de presă al MAE, susține că, după februarie, 2022 când Ucraina a fost invadată de trupele ruse, activitatea diplomatică dintre România și Federația Rusă a fost redusă drastic:
“În urma anexării ilegale a peninsulei Crimeea (18 martie 2014) și a acțiunilor destabilizatoare derulate ulterior împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, respectiv a impunerii regimului de sancțiuni de către statele membre UE la adresa acesteia din urmă, România (similar celorlalte State Membre UE) a demarat un proces de reflecție cu privire la reprezentarea diplomatică la Moscova, corespunzătoare menținerii dialogului exclusiv la nivel de lucru.
Ulterior declanșării agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei (24 februarie 2022) și a amplificării fără precedent a acțiunilor hibride ruse în spațiul euroatlantic, autoritățile române au decis la 8 iunie 2023 să impună paritatea în reprezentarea diplomatică cu Federația Rusă, prin plafonarea numărului de posturi din cadrul oficiilor diplomatice ruse în țara noastră. Ca urmare a acestei măsuri, a fost redus masiv (cu peste 55%) efectivul acestora“.
Rusia și interpușii ei pe primele 3 poziții la importurile de țiței în România
Conform unor date oficiale furnizate de către Autoritatea Vamală Română (AVR) redacției Newsweek România, cele mai mari importuri de țiței pentru perioada 01.01.2022-30.09.2024, în România au avut ca proveniență chiar Federația Rusă.
Urmată de Kazahstan, un interpus al Federației Ruse, și de către Turcia folosită, la rândul ei, de către aceeași Federație Rusă pentru exportul prin intermediari al petrolului și a altor materii prime cu proveniență rusească, supuse sancțiunilor occidentale.
Top 5 al țărilor după destinația de expediție pentru materii prime este completat de Libia și Guyana.
Astfel, România a importat în perioada 2022-2024 9,67 milioane tone de combustibili lichizi din Federația Rusă, 7,4 milioane tone din Kazahstan, 4,47 milioane tone din Turcia, 1,29 milioane din Libia și 0,88 milioane tone din Guyana.
“Toți oligarhii ruși servesc interesele geostrategice ale Kremlinului”
Compania rusească Lukoil, care deține rafinăria Petrotel de la Ploiești și lanțul de benzinării cu același nume, este deținută de o serie de investitori ruși dintre care cel mai cunoscut este Vagit Alekperov.
Acesta a demisionat, formal, la sfârșitul anului trecut, de la șefia companiei în urma unor declarații împotriva războiului din Ucraina.
Însă, există o certitudine unanim acceptată conform căreia toți oligarhii ruși indiferent de pozițiile lor publice sunt un instrument al politicii externe a Kremlinului.
Există o întreagă literatură de specialitate de la excepționala carte a jurnalistei de investigații Catherine Belton, fost corespondent la Moscova al Financial Times, “Oamenii lui Putin. Cum a recuperate KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul ” până la declarațiile oficiale ale oficialilor americani.
“Corupția este noul instrument al politicii externe ruse. Nu a fost niciodată mai utilă și mai disponibilă, în mâinile unui regim care vrea să provoace disensiuni și ale oligarhilor care răspund la comenzile lui. Este precum kriptonita pentru democrație. Miza este strategică, dar și economică, deoarece Rusia și alte state folosesc corupția și oligarhii ca instrumente de coerciție“, afirma Joe Biden, pe când era vicepreședinte al SUA.
Rompetrol Group, care deține rafinăria Petromidia și lanțul de benzinării Rompetrol, este deținută de compania KazMunaiGaz, deținută de statul Kazahstan situat pe locul doi în topul importurilor de combustibili fosili și lichizi în România.
KazMunayGas are o relație de colaborare extrem de strânsă atât cu Lukoil cât și cu Federația Rusă.
În februarie 2023, KazMunayGas a vândut către Lukoil 50% din compania Kalamkas-Khazar care operează o serie de câmpuri petrolifere.
În toamna aceluiași an, Kazakhstan a anunțat că va cumpăra noi vapoare pentru a transporta țițeiul rusesc. Iar în vara anului trecut Kazakhstan a anunțat că va construi platforme petroliere off-shore pentru a exploata țițeiul dintr-un proiect comun cu Federația Rusă începând cu 2026.
Vama refuză să ne precizeze ce companii au importat țiței rusesc
Oficialii AVR au refuzat să ne pună la dispoziție numele companiilor care au importat combustibilii fosili din acest top 5 prevalându-se chiar de Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public: “În ceea ce privește numele companiilor care au importat aceste cantități, vă rugăm să aveți în vedere reglementările art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: ,,Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații: (...) c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale, potrivit legii.”
Afaceri de miliarde ale rușilor duduie în România
În ciuda, acționariatului rusesc care a fost diluat ulterior către alte entități pentru a nu se supune regimului sancțiunilor occidentale împotriva Federației Ruse din cauza invaziei ilegale a Ucrainei, afacerile cu miros rusesc prosperă în România.
Cea mai mare este de departe este cea a companiei Lukoil care a realizat în 2023 afaceri de 11,1 miliarde lei și un profit de 353 milioane lei din rafinăria de la Ploiești și lanțul de benzinării.
Lukoil a făcut obiectul celui mai mare dosar de evaziune fiscală din România, procurorii punându-i în cârcă acestei companii o eludare a taxelor în valoare de 7,2 miliarde lei.
În final, compania a fost exonerată de către judecători, printre “avocații ” acesteia numărându-se chiar premierul PSD de la momentul întocmirii dosarului de către procurori, Victor Ponta, în mod ironic, un fost procuror care și-a început cariera politică pe lângă fostul premier Adrian Năstase.
Mai mult, tot de numele conducerii Lukoil se leagă și dosarului românului Alexandru Pișcan, arestat de către procurorii DIICOT pentru că trimisese unor oficiali ruși o serie de poze cu obiective NATO de pe teritoriul România.
Acesta a fost condamnat, la sfârșitul anului trecut, de Justiție la cinci ani și jumătate pentru trădare în formă continuată.
Conform surselor Newsweek România, acesta avea întâlniri dese și cordiale cu membri ai ambasadei Federației Ruse la București dar și cu cei ai conducerii rafinăriei Lukoil.
După Lukoil, pe locul următor se situează, producătorul de aluminiu Alro Slatina controlat de omul de afaceri rus Vitali Matchisky, care și-a trecut chiar în anul invaziei rusești din Ucraina această afacere pe numele surorii sale, cetățean israelian pentru a nu fi supus regimului internanțional de sancțiuni occidentale.
Matchisky este un apropiat al serviciilor ruse de informații dar și al lui Serghei Chemezov, un apropiat al lui Vladimir Putin și directorului unui complex militar de stat rusesc.
În România, Alro Slatina nu numai că nu a fost supusă vreodată vreunui tip de sancțiuni occidentale, dar primește subvenții guvernamentale de la statul român în valoare de sute de milioane de Euro.
Compania a avut în 2023 afaceri de 2,85 miliarde lei.
În plus, Marinel Burduja, tatăl ministrului Energiei, Sebastian Burduja, este membru independent non-executiv în Consiliul de Administrație al Alro din 2019 până în prezent.
O altă afacere controversată cu miros rusesc este Strabag România. În compania mamă din Austria un pachet de acțiuni de peste 30% era deținut de către oligarhul rus, Oleg Deripaska.
Oficialii companiei austriece au declarat public că oligarhul rus n-ar mai deține acest pachet de acțiuni iar Deripaska a ales să aibă declarații publice contrare opiniei Kremlinului despre agresiunea armată din Ucraina.
Între timp, Strabag a fost cooptată de către Ministerul Apărării Naționale să participe în consorțiu alături de o serie de SRL-uri dubioase de apartament la cel mai mare proiect al NATO din România și din Europa: construirea bazei militare de la Kogălniceanu, un proiect în valoare de 12 miliarde de Euro.
Care va transforma baza de la Kogălniceanu în cea mai mare bază militară NATO din Europa unde vor fi cantonați peste 30.000 de soldați aliați.
Singurele companii care au fost supuse unor sancțiuni din partea Fiscului român au fost compania aviatică Aeroflot și producătorul de țevi TMK Artrom.
Prima nu mai efectuează oricum zboruri nu numai în România dar în nici un alt stat al UE în timp ce sancțiunile împotriva cele de-a doua companii au fost ridicate.
Fără sancțiuni. România s-a retras cu greu din trei bănci rusești
Deși companiile cu acționariat direct rusesc dar și cele care au făcut unele manevre de fațadă pentru a dribla sancțiunile occidentale o duc foarte bine în România, nu mai există sancțiuni oficiale din partea statului român îndreptate împotriva acestora.
Ca urmare a invaziei ilegale și neprovocate a Ucrainei de către trupele Federației Ruse începând cu februarie 2022.
Urmare a acestei agresiuni, România a demarat cu mare dificultate retragerea dintr-o serie de bănci controlate de Federația Rusă și cu sediul la Moscova: Banca Internațională de Investiții (BII), Banca pentru Comerț și Dezvoltare la Marea Neagră și Banca Internațională pentru Cooperare Economică (BICE).
Partidele extremiste, toate cu “Rusia în suflet”
Toate cele trei partide extremiste intrate în Parlament la ultimele alegeri parlamentare au un puternic sentiment pro rusesc, imită la indigo discursul Moscovei și se întrec în diatribe antioccidentale.
Cel mai nou exemplu este cel al candidatului pro rus la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, care a ocupat primul loc la primul tur al alegerilor prezidențiale. Al cărui partid politic – Partidul Oamenilor Tineri (POT) – este burdușit cu membri care consideră Federația Rusă un factor civilizator.
Georgescu s-a întrecut în timpul campaniei electorale și după anularea primului tur la alegerile prezidențiale în declarații fățiș pro rusești și anti occidentale, declarându-se un fan al lui Vladimir Putin, liderul autoritar de peste 25 de ani al Rusiei, și un adversar al NATO.
Liderul celăluilat partid extremist, care a ocupat locul doi la alegerile parlamentare, AUR, George Simion, se remarcă tot prin același gen de discurs pro putinist și anti occidental.
În aceeași notă se remarcă și Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS, care face și vizite de curtoazie ambasadorului rus la București, declarându-și deschis admirația față de Vladimir Putin, față de Federația Rusă, și lansând atacuri virulente la adresa democrațiilor occidentale.
Șoșoacă și Călin Georgescu, cu Rusia în suflet
În ciuda violenței lor de limbaj și de comportament, toți cei trei lideri politici extremiști se declară iubitori ai păcii.
Georgescu, Simion și Șoșoacă au declarat în mod constant că ei doresc pacea în Ucraina și nu vor ca România să intre în război propovăduind o neutralitate care este benefică doar statului care a inițiat agresiunea armată din Ucraina: Federația Rusă.
Stafia intereselor rusești bântuie și partidele guvernamentale care au „șansa” că discursul fățiș pro rusesc este preluat zgomotos de cele extremiste.
În plus, oameni de afaceri cu puternice conexiuni cu entități rusești de stat, precum Matei Păun, proprietarul unei firme de brokeraj BAC Financial Advisory, gravitează de ani de zile, fiind o sursă de consiliere și finanțare și pentru politicienii care se autoetichetează independenți cum este primarul Capitalei, Nicușor Dan, care și-a anunțat, recent, candidatura pentru alegerile prezidențiale din acest an.
