Boli care până nu demult erau specifice persoanelor vârstnice au ajuns să afecteze tot mai mulți oameni aflați la mijlocul vieții. Oamenii de știință au făcut numeroase cercetări și astfel au descoperit ce se întâmplă în creierul uman și cine sunt persoanele predispuse să sufere de demență sau Alzheimer.
Totul începe la vârsta la care nu ne gândim la bolile bătrâneții. Nu vorbim despre cei de 25 de ani. Dar la 30-50 de ani este timpul să luăm măsuri.
Ce trebuie să facă oamenii cu vârstă între 30 și 50 de ani ca să nu ajungă la demență la bătrânețe?
Mijlocul vieții, nu la 70 sau 80 de ani, este momentul în care încep să se producă schimbări la nivelul creierului care pot deschide calea spre demență, boala Alzheimer și declinul cognitiv ulterior, potrivit unui număr tot mai mare de cercetări.
Medicii recomandă intervenția cât mai devreme pentru a îmbunătăți sănătatea creierului, chiar începând cu vârsta de 30-40 de ani. Acest lucru ar putea ajuta oamenii să rămână mai ageri în anii următori, spun cercetătorii.
Exercițiile fizice regulate, somnul suficient și activitățile care vă mențin creierul stimulat sunt toate măsuri care vă pot ajuta să combateți demența mai târziu în viață.
"Vârsta mijlocie este un moment oportun pentru a face alegeri în ceea ce privește stilul de viață și pentru a obține un tratament care va aduce un randament enorm al investiției la bătrânețe", spune Terrie Moffitt, profesor de psihologie și neuroștiință la Universitatea Duke.
Citește și: Alimentul consumat dimineața care crește riscul de demență. Românii consumă la fiecare mic dejun
Tot mai mulți oameni de știință caută indicii în creierul la vârsta mijlocie, deoarece eforturile de a viza demența la persoanele în vârstă au eșuat în mare parte, spune Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe tot la Duke.
Aproape șapte milioane de americani au boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, potrivit Asociației Alzheimer. Se așteaptă ca această cifră să crească la aproape 13 milioane până în 2050.
"O interpretare foarte rezonabilă a acestor eșecuri este că intervențiile au fost încercate prea târziu, după ce se acumulase prea mult rău în creier", spune Hariri.
Ce se întâmplă de fapt cu creierul la mijlocul vieții
Pe măsură ce numărul de persoane care se estimează că vor face demență crește, crește îngrijorarea față de riscurile ce pot apărea mai târziu în viață. Medicii și oamenii de știință se concentrează îndeaproape și asupra acestui aspect.
Unele părți ale creierului încep să se schimbe mai repede la vârsta mijlocie, în special hipocampul. Acesta este important pentru că ne ajută să ne amintim evenimentele de zi cu zi.
”La 40 și 50 de ani, materia albă din creier - conexiunile dintre zonele creierului - își diminuează volumul”, spune spune Sebastian Dohm-Hansen, doctorand la University College Cork din Irlanda și primul autor al unui studiu de revizuire din martie privind îmbătrânirea creierului publicat în revista Trends in Neurosciences.
Foto: freepik.com - rol ilustrativ
”Acest lucru duce probabil la o viteză de procesare mai mică, ceea ce ar putea avea efecte suplimentare asupra cogniției.
În plus, proteinele se pot acumula în sângele dumneavoastră, rezultând o inflamație de grad scăzut care poate afecta capacitatea hipocampusului de a codifica și stoca informații noi”, a mai precizat acesta.
Oamenii își păstrează abilitățile bazate pe limbajul verbal toată viața, spune Moffitt. Dar viteza cu care procesați informațiile și capacitatea de a rezolva noi probleme de logică și raționament se diminuează treptat odată cu vârsta.
Cercetările sale au descoperit că anumite grupuri de persoane își pierd mai repede funcțiile cognitive în timpul vârstei mijlocii. Printre acestea se numără persoanele care au început să consume canabis sau tutun în adolescență și au continuat să consume și la 40 de ani, precum și persoanele cu niveluri ridicate de plumb toxic în sânge din copilărie.
Dar chiar și în afara acestor grupuri, unii oameni îmbătrânesc mai repede la 40 și 50 de ani, ceea ce, potrivit cercetărilor, poate fi legat de dezvoltarea demenței mai târziu în viață.
Citește și: A fost descoperită o proteină care favorizează declanșarea precoce a demenței frontotemporale
Femeile aflate la jumătatea vieții se confruntă cu complicațiile suplimentare ale tranziției la menopauză, în timpul căreia schimbările bruște ale nivelurilor hormonale pot afecta creierul, spune Jessica Caldwell, director al Centrului de prevenire a mișcării Alzheimer pentru femei al Clinicii Cleveland din Las Vegas.
Creierul unei femei se poate adapta la aceste schimbări prin reorganizarea sa, dar oamenii de știință încă studiază cum se întâmplă acest lucru și care este impactul final.
Nu toată lumea crede că vârsta mijlocie este un punct de cotitură brusc în ceea ce privește sănătatea creierului. Viteza de procesare este funcția cognitivă care scade cel mai mult pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar această alunecare are loc treptat și variază de la o persoană la alta, spune Dr. David Knopman, profesor de neurologie la Clinica Mayo din Rochester, Minn.
Ce se poate face
Păstrarea inimii sănătoase la mijlocul vieții este cea mai bună modalitate de a evita declinul cognitiv, spune Knopman. Sănătatea creierului și a inimii sunt strâns legate.
Aceleași lucruri care pot duce la blocarea arterelor către inimă pot afecta arterele către creier, împiedicând fluxul sanguin și livrarea de oxigen.
Nu există modalități garantate de a preveni demența. Dar pașii care ajută atât creierul, cât și inima includ exerciții fizice regulate, o dietă sănătoasă și lipsa fumatului, precum și încercarea de a evita apariția sau gestionarea unor afecțiuni precum diabetul, tensiunea arterială și colesterolul ridicate și obezitatea, precum și tratarea apneei obstructive în somn.
Pentru pacienții de vârstă mijlocie, medicii se concentrează adesea pe accentuarea schimbărilor în stilul de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice, pentru a gestiona tensiunea arterială și riscul de diabet, spune Caldwell. Dar acești pași sunt la fel de importanți pentru sănătatea creierului în viitor.
"Mâncatul unei diete mai hrănitoare, practicarea de exerciții fizice și un somn suficient sunt toate asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea creierului", spune Caldwell.
De asemenea, este important să rămâneți activi și implicați din punct de vedere social și mental, spune Knopman. "Există beneficii ale muncii într-un mediu provocator - stimulează creierul - și pare să fie asociat cu rezultate mai bune", spune el.
Nu există niciun motiv pentru a aștepta până la jumătatea vieții pentru a începe să faceți aceste îmbunătățiri în ceea ce privește sănătatea, notează Kristine Beate Walhovd, cercetător în psihologie la Centrul pentru schimbări pe parcursul vieții în creier și cogniție de la Universitatea din Oslo, Norvegia. Multe dintre schimbările de stil de viață care vă vor pune pe o cale mai bună la bătrânețe pot începe înainte de jumătatea vieții, notează ea, conform wsj.com.
