Un număr tot mai mare de dovezi științifice arată că microplasticele se acumulează în organele umane, inclusiv în creier, ceea ce îi determină pe cercetători să solicite măsuri urgente pentru a ține în frâu poluarea cu plastic.
Studiile recente au detectat mici fragmente de plastic la oameni și în plămâni, placentă, organele de reproducere, ficat, rinichi, articulațiile genunchiului și cotului, vasele de sânge și măduva osoasă.
Citește și: De ce să nu sară copiii peste micul-dejun? Legătura dintre mâncatul dimineața și starea de spirit
Având în vedere rezultatele cercetării, „este acum imperativ să declarăm o urgență globală” pentru a face față poluării cu plastic, a declarat Sedat Gündoğdu, care studiază microplasticele la Universitatea Cukurova din Turcia.
Oamenii sunt expuși la microplastice, definite ca fragmente cu diametrul mai mic de 5 mm, și la substanțele chimice utilizate pentru fabricarea plasticului din cauza poluării cu plastic din aer, apă și chiar alimente, scrie The Guardian.
Citește și: Ai plăti 1.000.000 lei pentru o șansă la înviere? Ce firmă îți conservă trupul după moarte?
Pericolele pentru sănătate ale microplasticelor în corpul uman nu sunt încă bine cunoscute. Studiile recente încep doar să sugereze că acestea ar putea crește riscul de apariție a diferitelor afecțiuni, cum ar fi stresul oxidativ, care poate duce la deteriorarea celulelor și inflamații, precum și la boli cardiovasculare.
Studiile pe animale au asociat, de asemenea, microplasticele cu probleme de fertilitate, diverse tipuri de cancer, un sistem endocrin și imunitar perturbat și tulburări de învățare și memorie.
Descoperirea de microplastice în tot mai multe organe umane „ridică o mulțime de îngrijorări”, având în vedere ceea ce știm despre efectele asupra sănătății la animale, studiile asupra celulelor umane în laborator și studiile epidemiologice, a declarat Bethanie Carney Almroth, ecotoxicolog la Universitatea din Göteborg din Suedia. „Este înfricoșător, aș spune”.
Microplastice, găsite în creierul uman
Într-unul dintre cele mai recente studii apărute, cercetătorii au descoperit o acumulare deosebit de îngrijorătoare de microplastice în probele de creier.
În urma examinării ficatului, rinichilor și creierului cadavrelor autopsiate, s-a constatat că toate conțineau microplastice, însă cele 91 de mostre de creier conțineau, în medie, de 10 până la 20 de ori mai mult decât celelalte organe. Rezultatele au fost un șoc, potrivit autorului principal al studiului, Matthew Campen, toxicolog și profesor de științe farmaceutice la Universitatea din New Mexico.
Citește și: De ce ne simțim obosiți după ce stăm la soare? Ce să faci ca să nu îți fie rău după plajă
Cercetătorii au descoperit că 24 dintre probele de creier, care au fost colectate la începutul anului 2024, măsurau în medie aproximativ 0,5% plastic în greutate.
„Este destul de alarmant”, a spus Campen. „Există mult mai mult plastic în creierul nostru decât mi-aș fi imaginat vreodată”.
Studiul descrie creierul drept „unul dintre cele mai poluate țesuturi cu plastic prelevate până acum”.
Legătura cu boala Alzheimer
Studiul asupra creierului condus de Campen a sugerat, de asemenea, o legătură îngrijorătoare. În cadrul studiului, cercetătorii au analizat 12 mostre de creier de la persoane care au murit de demență, inclusiv de boala Alzheimer. Aceste creiere conțineau de până la 10 ori mai mult plastic în greutate decât mostrele sănătoase.
„Nu știu cât de mult plastic mai poate înghesui creierul nostru fără ca acesta să cauzeze probleme”, a declarat Campen.
Citește și: Un doctor de 78 de ani susține că are o vârstă biologică de 57. Ce alimente consumă săptămânal
Lucrarea a constatat, de asemenea, că totalul de microplastice din probele de creier din 2024 a fost cu aproximativ 50% mai mare decât totalul din probele care datează din 2016, sugerând că concentrația de microplastice găsite în creierul uman crește într-un ritm similar cu plasticul găsit în mediu.
„Puteți trasa o linie - este în creștere în timp. Este în concordanță cu ceea ce vedeți în mediu”, a spus Campen.
Multe alte lucrări au găsit microplastice în creierul altor specii de animale, așa că nu este complet surprinzător că același lucru ar putea fi valabil și pentru oameni, a declarat Almroth de la Universitatea din Gothenburg, care nu a fost implicat în lucrare.
În ceea ce privește aceste particule insidioase, „bariera hemato-encefalică nu este atât de protectoare pe cât am vrea să credem”, a spus Almroth, referindu-se la seria de membrane care împiedică multe substanțe chimice și agenți patogeni să ajungă la sistemul nervos central.
Microplastice, peste tot în organism
Adăugând la preocupările legate de acumularea de microplastice în corpul uman, Journal of Hazardous Materials a publicat luna trecută un studiu care a găsit microplastice în toate cele 16 mostre de măduvă osoasă examinate. Toate probele conțineau polistiren și aproape toate conțineau polietilenă, utilizată în ambalajul transparent pentru alimente, în sticlele de detergent și în alte produse de uz casnic obișnuite.
O altă lucrare recentă, care a analizat 45 de pacienți supuși unei intervenții chirurgicale la șold sau la genunchi în Beijing, China, a descoperit microplastice în mucoasa membranară a fiecărei articulații de șold sau genunchi examinate.
Citește și: „Virusul leneș” face victime și în Europa. Se transmite foarte ușor și afectează femeile însărcinate
Un studiu publicat pe 15 mai în revista Toxicological Sciences a găsit microplastice în toate cele 23 de testicule umane și 47 de testicule canine studiate, constatând că probele de la oameni aveau o concentrație de aproape trei ori mai mare decât cele de la câini. O cantitate mai mare de anumite tipuri de particule de plastic - inclusiv polietilenă, principala componentă a sticlelor de apă din plastic - a fost corelată cu o greutate testiculară mai mică la câini.
„Efectele potențiale asupra sănătății sunt îngrijorătoare, mai ales având în vedere consecințele necunoscute pe termen lung ale acumulării de microplastice în țesuturi sensibile precum organele de reproducere”, a declarat Ranjith Ramasamy, autorul principal al studiului și cercetător medical și urolog la Universitatea din Miami.
Alte studii au descoperit, de asemenea, contaminare în placenta umană. Un studiu apărut în numărul din mai al Toxicological Sciences a raportat descoperirea de micro și nanoplastice în toate cele 62 de probe de placentă, deși concentrația a variat foarte mult.
„Nu mai există niciun loc neatins”
Administrația pentru alimente și medicamente afirmă într-o declarație pe site-ul său că „dovezile științifice actuale nu demonstrează că nivelurile de microplastice sau nanoplastice detectate în alimente reprezintă un risc pentru sănătatea umană”.
Cu toate acestea, cercetătorii spun că persoanele ar trebui să încerce să își reducă expunerea prin evitarea utilizării plasticului la prepararea alimentelor, în special la microunde; consumul de apă de la robinet în loc de apă îmbuteliată; și încercarea de a preveni acumularea de praf, care este contaminat cu plastic. Unii cercetători recomandă să se consume mai puțină carne, în special produse procesate.
Leonardo Trasande, cercetător medical la Universitatea din New York, a declarat că încă nu se cunosc multe despre impactul acumulării de microplastice la om. Impactul negativ asupra sănătății al substanțelor chimice utilizate în materiale plastice, cum ar fi ftalații, este însă mai bine stabilit, a spus el. Un studiu la care este coautor a constatat că expunerea la ftalați a crescut riscul de boli cardiovasculare și de deces în Statele Unite.
Citește și: Va fi sau nu mpox următorul COVID? Ce zice Organizația Mondială a Sănătății despre răspândirea bolii
Particulele microplastice pot fi contaminate cu astfel de substanțe chimice și le pot transporta în organism. „Microplasticele și nanoplasticele pot fi sisteme de livrare eficiente pentru substanțele chimice toxice”, a declarat Trasande.
„Nu mai există niciun loc neatins, de la adâncurile mării până la atmosferă și creierul uman”, a declarat Almroth.
