Dr. Radu Țincu: De ce populația nu mai are încredere în pandemia de COVID 19

DE Radu Țincu | Actualizat: 06.07.2020 - 15:51
DR. RADU ȚINCU, medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“
DR. RADU ȚINCU, medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

În ultimele zile asistăm la modul în care pandemia accelerează, la modul în care pacienți bolnavi de coronavirus se externează la cerere din spitale, dar și la modul în care autoritățile se împiedică unele pe altele.

SHARE

Dincolo de aceste aspecte, rămâne întrebarea “de ce populația nu mai are încredere în pandemia de Covid-19?!”.

Teoriile conspiraționiste sunt, fără discuție, unul din elementele care alimentează neîncrederea populației. Din punct de vedere psiho-social o astfel de teorie este mult mai atractivă comparativ cu datele științifice, de multe ori aride, prezentate de autorități sau de către specialiști.

Conspirația este misterioasă și oferă oamenilor multiple posibilități de a crea scenarii. De asemenea, teoria conspirației nu reprezintă altceva decât o calea de scăpare, prin care oamenii pot să eludeze măsurile impuse de către autorități. Este elementul ce poate șterge sentimentul de vinovăție atunci când încălcăm regulile pandemiei. Sfidăm măsurile sanitare pentru că noi știm ceva, ce alții nu știu. Deținem un adevăr misterios. Știm că există o conspirație în spatele acestei pandemii.

Un alt element care generează dezorientare și neîncredere este cauzat de știrile false care circulă în spațiul online. Sunt știri contradictorii care cresc gradul de dezorientare al oamenilor.

În plus, chiar și accesul la informație poate fi o armă cu două tăișuri. În acest moment avem acces, aproape instantaneu, la orice informație medicală cu privire la Covid-19. Dacă privim datele științifice medicale din ultimele luni putem observa că ele sunt într-o continuă dinamică.
Multe din studiile medicale publicate la început au necesitat anumite ajustări, având în vedere evoluția pandemiei și a cercetării medicale.

Aceste discrepanțe între studii nu trebuie privite cu neîncredere, dimpotrivă ne arată faptul că lumea științifică depune toate eforturile pentru o mai bună înțelegere a fenomenului Covid-19.

Un alt element generator de neîncredere este reprezentat de scindarea socială produsă de politizarea pandemiei. Pandemia de Covid-19 nu este nimic mai mult decât o criză sanitară de proporții. Un fenomen medical nu poate și nu trebuie politizat.

Politizarea crizei sanitare produce polarizarea societățîi. Conflictele politice, cele mai multe conduse de interese electorale, scindează societatea civilă, crescând gardul de dezorientare.

În ultimele zile s-a discutat aprins despre decizia Curții Constituționale cu privire la internarea în spital a pacienților diagnosticați cu noul coronavirus. În opinia mea, Curtea Constituțională nu a invalidat măsurile sanitare, ci mai degrabă formă juridică în care acestea au fost impuse. Însă decizia CCR a fost înțeleasă greșit de către o parte a populației, care a văzut în aceasta un motiv în plus de a nu mai crede în pandemie și a sfida toate regulile sanitare.

Așa cum relaxarea nu echivalează cu dispariția pandemiei, tot așa și decizia CCR nu echivalează cu faptul că măsurile sanitare sunt inutile și ineficiente. Guvernul va trebui să găsească în cel mai scurt timp o cale legislativă în concordanță cu decizia CCR.

Mai mult decât atât, această decizie a luat prin surprindere autoritățile competențe care nu au avut un plan de rezervă pro-activ pentru o astfel de posibilitate. O astfel de strategie era mai mult decât necesară în momentul în care numărul de
îmbolnăviri este în continuă creștere.

Sunt de acord cu libertatea democratică a omului de a decide asupra propriei sănătăți, dar atunci când discutăm de o boală infecțioasă cu contagiozitate mare, decizia externării la cerere nu afectează numai persoana în mod individual. O persoană pozitivă cu noul coronavirus, care nu respectă normale sanitare, poate reprezenta un pericol pentru comunitate. Chiar dacă pacienții se
pot externa pe proprie răspundere din spital ei trebuie să știe faptul că dacă răspândesc boala în comunitate prin nerespectarea izolării voluntare la domiciliu, vor încalcă prevederiile codului penal cu privire la zădărnicirea combaterii bolilor.

Conflictele instituționale dintre CCR și Guvernul României sporesc neîncrederea populației în existența pandemiei. De asemenea luptele politice continuă în jurul acestui subiect, pierzând din vedere faptul că Sars-Cov-2 nu are apartenența politică, cu excepția câtorva politicieni contaminați cu acest virus.

Disputele politice, deja consacrate, dintre ministrul sănătății și primarul general al capitalei nu aduc niciun beneficiu în controlul acestei pandemii. O conferință de presă comună ar putea reprezenta o bună modalitate de comunicare și explicare a fenomenului
medical.

Pandemia de coronavirus va continuă și poate ar fi necesar, din perspectiva unei maturități politice, să existe un pact de neagresiune politică în care toată clasa politică să își ofere energia în cel mai constructiv mod pentru controlul acestei pandemii.

Pentru creșterea gradului de încredere al populației, cred că este necesară exstinderea grupului de suport științific care să îi confere o mai bună vizibilitate, eliminând în același timp orice suspiciune cu privire la subiectivitatea unor decizii.

Lăsând de o parte conspiratiile, ar trebui să vedem faptul că în prezent România se află în topul țărilor cu cea mai rapidă creștere a numărului de cazuri. De asemenea, libera circulație a cetățenilor români în spațiul comunitar poate fi restricționată în viitor dacă vom continuă în acest mod.

În plus, așa cum se întâmplă și în alte țării, există riscul impunerii unor restricții localizate în cazul unor focare de coronavirus.
Nu pot înțelege de ce nu putem respectă o serie de măsuri sanitare, mai degrabă de bun simt, cum ar fi: distanțarea fizică, purtarea măștii de protecție în spațiile închise și igiena mâinilor. Nici nu cred că era necesară o astfel de pandemie pentru a respecta aceste măsuri sanitare.
În acest moment măsurile care se impun țin mai degrabă de recăpătarea încrederii populației în această pandemie, printr-o conștientizare reală a riscurilor la care ne expunem individual, comunitar sau ca țară. Autoritățile trebuie să fie preocupate de recăpătarea încrederii oamenilor.
Populația nu duce lipsa de acte normative și legislație în acest domeniu. Există o ruptură, ce trebuie rapid refăcută, între măsurile legislative elaborate de guvern și comportamentul populației în raport cu pandemia.

Documentele tipărite la guvern nu vor putea stopa răspândirea virusului, însă populația conștientă și motivată va lupta în mod eficient împotriva Covid-19

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te