Pandemia de coronavirus a schimbat radical modul de viață al tuturor. Pentru stoparea îmbolnăvirilor s-au luat măsuri fără precedent. Majoritatea țărilor au decretat starea de urgență, suspendând în acest mod activitatea economică, drepturile și libertățile oamenilor.
Într-o Europă liberă și democratică, nimeni nu a putut crede că un astfel de scenariu este posibil. Din păcate acest virus ne-a demonstrat, încă o dată, dacă mai era nevoie, vulnerabilitatea omenirii.
Măsurile de distanțare socială, de limitare a mobilității, de protecție personală și igienă riguroasă au rămas singurele metode eficiente de luptă împotriva Covid-19.
Era clar, încă de la început, că acestea nu se pot întinde la infinit și că va veni un moment în care trebuie să le relaxăm. Măsurile restrictive nu pot fi implementate pe o perioada lungă de timp, având în vedere impactul economic, dar și cel psiho-social.
Ca urmare a acestor măsuri, contractarea economiei și accentuarea deficitelor bugetare au reprezentat primele efecte. Impactul psihologic și social au urmat la scurt timp.
Ce este diferit acum față de momentul instaurării stării de urgență?!
În mare parte nimic. Discutăm de aceeași pandemie în plină evoluție la nivel global. De același Sars-Cov-2 care se transmite comunitar, având aceleași caracteristici epidemiologice și patogenice. O diferența poate fi reprezentată de faptul că virozele de acest tip respectă un anumit interval epidemic de 6-8 săptămâni.
Măsurile impuse prin starea de urgență se vor ridica, în primul rând, pentru relansarea economiei și pentru reducerea efectelor negative la nivel social.
În teorie, singură diferență rezidă din faptul că România nu va mai fi în stare de urgență, oamenii fiind liberi să circule, fără a avea nevoie de acele declarații. În practică, lucrurile se vor desfășura foarte asemănător.
Viața oamenilor după data de 15 mai 2020 nu va reveni la normal. O astfel de revenire va fi posibilă numai după descoperirea unui vaccin care să permită obținerea imunității în masă a populației. Există posibilitatea unei scăderi a transmisibilității în perioada verii, însă până în acest moment nu există o dovadă științifică în acest sens.
Într-adevăr, un astfel de comportament sezonier al virusului va determina scăderea transmiterii și deci o relaxare mai bună.
În plus, dacă lucrurile vor decurge în acest mod, este esențial ca în această perioada de relaxare, sistemele de sănătate să se pregătească pentru revenirea din toamnă a virusului.
Este inadmisibil că în toamnă să fim luați din nou prin surpindere. Poate vom reuși să armonizăm numărul de paturi de terapie intensivă cu numărul de ventilatoare.
Este cât se poate de clar că cele două noțiuni trebuie să se suprapună pentru a putea discuta, în mod real, de terapie intensivă. Realizarea stocurilor de materiale de protecție pentru personalul medical reprezintă o prioritate.
În opinia mea, adoptarea măsurilor restrictive a fost mai simplă decât ridicarea lor. Nicio țară din lume nu are un plan minune de relaxare a acestor măsuri.
Aș fi văzut mult mai prudentă strategia de a relaxa aceste măsuri în anumite zone geografice, de mici dimensiuni, cu supraveghere epidemiologică atentă și analizarea efectelor.
O astfel de relaxare localizată ar fi fost necesară în acest moment, permițând ca până pe 15 mai să avem câteva concluzii despre cum funcționează în mod practic o astfel de abordare.
Este foarte riscant să aplicăm măsuri de relaxare la nivel național, elaborate doar teoretic, neavând dovada că vor fi eficiente. Cred că implementarea unor măsuri de relaxare pilot, pe o zona limitată ar fi trebuit să reprezinte primul pas.
Dacă măsurile de relaxare naționale nu își vor dovedi eficiența, vor determina efecte imprevizibile și greu de recuperat. La nivel internațional sunt încă multe neclarități cu privire la modul în care ar trebui să se realizeze această relaxare.
Există și presiunea Organizației Mondiale a Sănătății care avertizează cât se poate de clar asupra relaxării și efectelor negative care pot apărea. Repet, implementarea unor măsuri naționale și unitare de relaxare implică riscuri enorme, dacă se dovedește că măsurile adoptate nu au eficiența anticipată.
Populatia trebuie să înțeleagă faptul că situația este aceeași în ceea ce privește coronavirusul. Suntem în plină pandemie, cu un virus foarte contagios, care nu are tratament specific și nici vaccin.
După relaxarea măsurilor, fiecare dintre noi trebuie să se concentreze pe trei aspecte deosebit de importante.
Primul îl reprezintă distanțarea socială. Va trebui să evităm zonele aglomerate. Cel mai probabil vor există restricții impuse cu privire la adunările publice.
Desfășurarea activităților la locul de muncă va impune măsuri de distanțare socială, fie prin montarea unor panouri despărțitoare, fie prin modificarea programului de lucru, care să permite reducerea numărului de persoane care lucrează în același timp. Home working-ul va fi încurajat.
O modificare de program se va impune și în instituțiile de învățământ prin formarea unor clase de mici dimensiuni care să permită distanțarea copiilor.
Un al doilea element ce trebuie respectat este reprezentat de purtarea echipamentului de protecție individuală. Va trebui să purtăm măști de protecție în spațiile închise sau aglomerate. Mănușile de protecție vor fi necesare atunci când atingem suprafețe ce pot fi contaminate.
Toate instituțiile publice vor fi dotate cu acele separatoare din sticlă sau plexiglas pentru a reducere riscul de contaminare directă.
În magazine se vor continua programele de dezinfecție periodică a suprafețelor. Se vor menține de asemenea gelurile dezinfectante la intrare și vor fi necesare strategii de limitare a numărului de persoane care pot face cumpărăturile în același timp.
O măsură similară va trebuie găsită pentru transportul în comun. O atenție deosebită trebuie acordată sistemului de sănătate. Vor fi necesare strategii care să limiteze cât mai mult infectarea personalului medical și a pacienților internați în spitale.
Pacienții contaminați cu noul coronavirus vor trebui să fie, în continuare, separați de ceilalalti pacienți. Este necesară menținerea spitalelor Covid. Evitarea amestecării pacienților cu Sars-Cov-2 în spitalele generale este esențială pentru menținerea funcțională a sistemului de sănătate.
Al treilea element pe care oamenii nu trebuie să îl uite este legat de igienă personală și riguroasă. Spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de peste 20 de secunde și utilizarea gelurilor dezinfectante vor continua și după 15 mai.
Cred că, după 15 mai, toate măsurile impuse în timpul stării de urgență vor continua în același mod, doar că, de această dată, vor fi în totalitate responsabilitatea fiecăruia dintre noi.
De fapt, starea de urgență din cele două luni a reprezentat un antrenament realizat în mod controlat de către autorități pentru ce va urma. Pentru a limita îmbolnăvirea, fiecare dintre noi va trebui să mențină măsurile din timpul antrenamentului. Dacă după 15 mai nu se vor respecta aceste măsuri este foarte posibil să asistăm la o accelerare a îmbolnăvirilor cu efecte grave.
Dezideratul de la care plecăm este simplu. Viața în prezența Sars-Cov-2 s-a modificat și nu poate fi la fel că înainte de această pandemie. Viața va reveni la normal doar în momentul în care populația va fi imunizată. În absența imunității ne putem îmbolnăvi de Covid-19 în orice moment.
Dacă până acum, în timpul stării de urgență, vorbeam de responsabilitate și disciplină colectivă forțată de măsurile impuse , după ridicarea ordonanțelor militare vom avea nevoie mai mult decât oricând de această disciplină și responsabilitate, dar de această dată în mod voluntar și conștient.
După relaxarea măsurilor fiecare țară va înregistra propria evoluție în funcție de modul în care oamenii au înțeles să se comporte în față acestei pandemii. De aceea este nevoie de o bună informare și comunicare pentru că populația să înțeleagă faptul că evoluția acestei molime este doar în mâinile oamenilor.
Fiecare cetățean poate promova viață sau moartea prin comportamentul lui. Este momentul să promovăm sănătatea și viață prin responsabilitate, disciplină și moralitate colectivă.
