Argumente populare: dieta de slăbit perfectă este cu piept de pui și salată, puiul e o carne ușoară, puiul nu e scump, puiul se gătește repede.
Argumente nutriționale: are 7 grame de proteine la 28 de grame, paritate între calorii și grame, foarte puține lipide și colesterol, dacă dăm deoparte pielea.
Așadar, puiul face parte din viața noastră de când suntem noi pui de om și până la bătrânețe. Cei ce am crescut la țară avem imaginea bunicii care, dimineața, mergea prin iarba cu rouă către curtea păsărilor, cu poala plină de uruială de porumb sau grâu, chemând gâgâlicile de-un blond pufos la masă.
Ba, uneori, primeau și delicatese, mere sau alte fructe tocate, frunze de salată. Asta, în afară de-o râmă, omidă sau vreun gândăcel rătăcit pe acolo.
Un pui crescut așa ajungea greu la maturitatea necesară pentru a putea a fi gătit, iar de multe ori rămânea câte un cocoș alfa care să domine curtea în care se aflau păsările.
Avem și imaginea pulpelor americane, ce ne-au invadat imediat după 1990, și care umpleau vitrinele frigorifice la acea vreme.
Apoi au venit puii minune ce ajungeau în 2 -3 luni de la 50 de grame la un kilogram.
Ne amintim de mediatizarea puilor stresați că nu au lumină și loc suficient, înghesuiți economicos în boxe și hrăniți forțat cu tot felul de concentrate, despre care noi, consumatorii de rând, habar nu aveam ce conțin.
În primii mei ani de rezidențiat în endocrinologie, după 1993-1994, a fost un boom de cazuri de copii ce veneau la clinică în special pentru creșterea sânilor la vârste la care debutul pubertății era departe.
Adică, fetițe cu telarhă prematură - diagnosticul medical - și băieți cu ginecomastie sub 5-6 ani. După ce se excludeau cauzele de boli endocrinologice importante, cum ar fi pubertăți sau pseudopubertăți precoce, tumori testiculare sau ovariene etc., rămâneau multe cazuri la care ridicam nedumeriți și doct din umeri.
Concluzia a fost că erau hormoni estrogeni din mediu și, astfel, s-a ajuns la pui, la laptele de vacă de fermă distribuit la dozator și alte câteva surse.
Conform studiilor, multe substanțe folosite în creșterea și îngrijirea puilor dau probleme endocrine, cele mai vizibile fiind la copii. Printre acestea se numără: zeranol, melengestrol acetat, trenbolone acetat, 17 beta estradiol.
De asemenea, s-a vehiculat termenul de injectare a puilor cu hormoni de creștere - cumva supralicitat, deoarece GH-growth hormon este foarte scump și greu de obținut, astfel încât ar fi prea costisitor să se pompeze în milioane de pui. S-a vorbit și despre antibioticele cu acțiune precum estrogenii.
La 24 august 2006, a fost emis Ordinul 199/2006 care interzicea utilizarea substanțelor cu acțiune hormonală în creșterea animalelor, dar suspiciunea că noi mâncăm pui cu ceva hormoni a rămas.
Mai ales că tot mai mulți copii vin cu aceleași probleme de dezvoltare precipitată și există tot mai multe cazuri de neoplazii genitomamare la vârste tot mai tinere.
Am participat în februarie la o dezbatere, să zicem științifică, la un post TV, despre carnea de pui și hormoni.
Eu am expus situația medicală și problemele cu care mă confrunt, iar unul dintre invitați, de formație veterinar- agronom, ne-a asigurat public că puii noștri cei de toate zilele nu au nimic chimic-hormonal în ei, că sunt crescuți cu îngrășăminte fără potențatori de creștere, doar cu antibiotice dacă e cazul.
Iar la întrebarea legitimă a cuiva din platou cum se face că ei cresc precum Făt Frumos într-o lună cât crește un pui de curte într-un an, ni s-a explicat că sunt rase selectate genetic pentru a crește repede și pentru a da multă carne.
Apoi, o voce sonoră a alimentației din România a intervenit telefonic și m-a certat că eu vin cu studii vechi, că nu se mai folosesc acele substanțe demult și că ar trebui să mai fac ceva școală, explicându-mi că se fac analize de hormoni din sânge.
Evident că se fac, am replicat, dar dozăm hormonii sexuali, cei produși de glandele proprii sau cel substanțe cu structură asemănătoare, dar nu decelăm alte substanțe care nu ar trebui să fie în carne sau ouă. Ca atare, discuția a rămas în coadă de pui.
Medical vorbind, problema rămâne, foarte mulți părinți vin cu copiii la cabinet cu aceleași probleme și aceleași întrebări: Ce se întâmplă cu copilul? Ce să îi dăm să mănânce? Ce carne de pui recomandați?
Lucrurile sunt mult mai complexe decât atât. S-au descoperit după anul 2000 și continuă să se descopere zeci și sute de substanțe ED - endocrine disruptors - a căror structură mimează structura steroidică sau peptidică a hormonilor naturali, acționează pe aceiași receptori și perturbă acțiunea normală.
Tulburările produse sunt variate, la orice vârste, la copii de ambele sexe - pubertăți precoce sau dimpotrivă, întârzierea în dezvoltarea sexuală, la băieți creșterea sânilor.
În rândul adulților pot declanșa diabet zaharat, boli cardiovasculare, obezitate, variate cancere, în special de sân, uter, colon, prostată și disfuncții sexuale - în special la bărbați. Am auzit cu toții de BPA-bisfenol A care este în plastic, în șampon, săpun, parfum etc.
Și lista e lungă și complicată: ftalați, dioxină, dietilstilbestrol etc. Problema este foarte serioasă la nivel mondial. În Franța, spre exemplu, se iau măsuri la nivel național prin programe de sănătate pentru limitarea expunerii populației la aceste substanțe. Subiectul e arzător, vast și rămâne deschis.
Ca să revenim la puii noștri, ce e de făcut? Nu putem să negăm calitățile și beneficiile cărnii, nu putem să îi excludem, nu toți putem mânca doar pui crescuți cu grăunțe și mere.
Sfatul medicului este să mâncați cu măsură și să alternați sursele de carne zilnic sau măcar la două zile. Carnea poate fi de pui, porc, pește sau vită, dar cel mult 200 de grame pe zi, bine gătită sau să fie în trendul slow food.
Carnea procesată, produsele de carmangerie să fie doar de poftă și nu de foame. Două zile pe săptămână trebuie să fie cu fructe și legume.
Despre hormoni
Câteva informații despre hormoni. Sunt combinații magice de aminoacizi, peptide, glicoproteine ce sunt secretate de glandele endocrine și au multiple acțiuni la nivelul tuturor organelor și sistemelor.
Hormonii sexuali sunt bine știuți: estrogeni - hormonii feminini secretați în mare parte din ovare, dar în cantități mici și de testicule și glandele suprarenale - și testosteron - principalul hormon masculin, secretat de testicule, dar în cantități mici și de ovare și de glandele suprarenale.
Debutul pubertății este considerat normal la 8 ani la fete și 9 ani la băieți, la fetițe însemnând telarha - creșterea sânilor - iar, la băieți, dezvoltarea testiculară. Pubarha - adică dezvoltarea pilozității axilare, apare în mod normal în jurul acelorași vârste.
Dr. Antonela Burlacu este medic primar endocrinolog competență ecografie endocrină
