Consiliul de Monitorizare nu precizează și motivele pentru care au murit oamenii și nici dacă a notificat autoritățile statului pentru moarte suspectă pentru vreun caz.
Spre comparație, însă, între septembrie 2017 și septembrie 2018, au murit 1.447 de persoane cu dizabilități instituționalizate, conform unei analize a Centrului de Resurse Juridice (CRJ). 259 dintre aceste decese aveau drept cauze pneumonia, înecul cu mâncare, peritonita, intoxicații cu „substanță corozivă”.
Citește și: Șocant. Oamenii cu dizabilități dintr-un centru din Călărași primesc de mâncare resturi VIDEO
Consiliul de Monitorizare pentru Implementarea Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, instituția care ar trebui să vegheze felul în care sunt tratați oamenii din centrele de stat, a fost criticată constant pentru lipsa de reacție în cazurile de încălcare a drepturilor omului în centrele de stat, dar și pentru opacitatea sa: rapoartele publicate despre vizitele de monitorizare nu conțin niciodată date despre decese ori violențe asupra oamenilor internați în aceste centre, iar numele și CV-urile persoanelor care fac vizite de monitorizare în centre sunt ținute la secret. O altă atribuție a Consiliului este să sesizeze Parchetele atunci când observă încălcări ale drepturilor omului. Nici în raportul anual (cel din 2018 este public și îl puteți citi aici), nici în rapoartele despre vizitele efectuate nu apar astfel de mențiuni.
Citește și: Consiliul de Monitorizare, o palmă peste obrazul oamenilor cu dizabilități
Florinel Butnaru, președintele Consiliului, ex-parlamentar suspendat din PSD, de profesie inginer, declara, anul trecut, pentru Newsweek România, că raportul anual al instituției pe care o conduce nu face referire la decesele petrecute în centre pentru că „decesele sunt raportate în alt sistem, în sistem electronic, noi avem baza de date a deceselor. În rapoartele inspectorilor de monitorizare, se stabilesc clar urgențele pentru remediere, recomandările pentru remediere. Decesul nu poate fi o remediere“.
Totodată, nici până în prezent, pe site-ul Consiliului nu au fost publicate rapoartele privind cazurile notorii de anul trecut - Săpoca, unde un pacient a omorât alte șapte persoane internate și Sighetu Marmației, unde oamenii cu dizabilități erau legați cu cârpe de scaune și ținuți în cuști de plexiglas.
Citește și: Dezastru în spitalele de psihiatrie. Rapoartele nu vorbesc nimic despre decesele petrecute acolo
În răspunsul la solicitarea Newsweek România, Consiliul de Monitorizare spune că a constatat „deficiențe ale managementului la toate nivelurile” la Săpoca și că personalul este insuficient. Consiliul a recomandat extinderea spațiului pentru evitarea supraaglomerării și organizarea unor cursuri de perfecționare pentru personal, „în vederea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități”.
Din datele Newsweek România, obținute de la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, la acest spital au avut loc 119 agresiuni în primele nouă luni ale lui 2019, atât între pacienți, cât și între pacienți și personal. Consiliul de Monitorizare nu spune un cuvânt despre acest fapt.
Citește și: Infernul de la Săpoca. Sute de cazuri de înjurături și bătăi, anual, între pacienți și angajați
Despre cazul de la Sighetu Marmației, Consiliul de Monitorizare spune, în răspunsul transmis Newsweek România, doar că oamenii internați în centru dormeau în camere „care prezentau urme de igrasie, mucegai, infiltrații” și că „pavimentul prezenta urme de rugină”. Nimic despre tratamentele aplicate beneficiarilor ori despre îmbunătățirea condiției lor.
Cei mai mulți oameni cu dizabilități au murit în centrele din Prahova
Potrivit datelor Consiliului de Monitorizare, transmise Newsweek România, cei mai mulți oameni au murit în centrele din Prahova – 70 de persoane, județul care a ajuns în atenția publică la finalul anului trecut, când 175 de oameni cu dizabilități din centrul de recuperare și reabilitare din Urlați au fost găsiți închiși în instituție de către ministra Muncii și șefa Autorității pentru Persoanele cu Dizabilități, care au făcut o vizită inopinată. Oamenii erau ținuți în condiții mizere și, atunci când încercau să fugă, erau închiși într-un izolator, o debara fără ferestre.
La începutul anului, șefa Autorității pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Mădălina Turza, a declarat, într-o conferință de presă, că în centrul din Urlați au murit, în 2019, patru oameni, din care unul cu pneumonie, unul înecat cu mâncare, unul după ce s-a lovit la cap și abia după trei zile a fost transportat la spital, unde a intrat în comă și, ulterior, a decedat.
Județele unde centrele au raportat cele mai multe decese ale persoanelor cu dizabilități
Prahova – 70 de decese
Mureș – 65 de decese
Timiș – 59 de decese
Cluj – 54 de decese
Olt – 52 de decese
Constanța – 51 de decese
Hunedoara – 50 de decese
În România sunt 442 de centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, în care trăiesc aproximativ 18.000 de oameni. Conform obligațiilor internaționale asumate de România, statul ar fi trebuit să desființeze aceste centre până în 2020 și să îi integreze pe oameni în comunitate. Șefa Autorității pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Mădălina Turza, a declarat, într-un interviu pentru Newsweek România, că dezinstituționalizarea „nu trebuie să fie pe hârtie”.
„Este greu de dat un termen, noi ar trebui să îndeplinim această obligație undeva pe la începutul lui 2020, dar trebuie să fim realiști, pentru că nu trebuie să fie pe hârtie - adică fiecare dintre centrele acelea trebuie să aibă un plan care să corespundă cu realitatea din teren. Eu cred că, cu sprijinul Băncii Mondiale, care ne va ajuta să structurăm acest efort și cu ajutorul societății civile, vom putea să scoatem acești oameni din instituții, în special cei care pot ieși în regim de urgență”, a declarat Mădălina Turza, în interviul pentru Newsweek, publicat la finalul anului trecut.
Citește și: Mădălina Turza, șefa nou-înființatei ANDPDCA: „Nu suntem aici să fim șefi pe un voievodat”
De asemenea, într-o conferință de presă, Turza a anunțat că a sesizat Comisia pentru drepturile omului din Senat cu privire la inactivitatea Consiliului de Monitorizare, dar și că va demara un program prin care ONG-urile de drepturile omului vor putea face vizite de monitorizare inopinate în centre.
