Care era mâncarea preferată a lui Arsenie Boca? Mănăstirea Prislop, locul de odihnă veșnică al marelui călugăr, teolog și duhovnic, deține și secretul unui fel de mâncare pe care acesta îl savura cu cea mai mare plăcere.
Care era mâncarea preferată a lui Arsenie Boca? Poate fi savurată la Mănăstirea Prislop
Supranumit „sfântul Ardealului”, părintele Arsenie Boca a devenit foarte cunoscut publicului larg românesc mai ales după 1990, deși viața și faptele sale erau deja știute de cei din jurul său și de mulți credincioși.
În jurul său au fost create inclusiv mituri, legende, minuni greu de dovdit, dar nimeni nu poate tăgădui harul special al acestuia.
Născut la 29 septembrie 1910, în localitatea hunedoreană Vaţa de Sus, cu numele de Zian Boca, viitorul monah a absolvit Academia de Teologie din Sibiu în anul 1933.
Citește și: 10 mituri despre Arsenie Boca. A prezis moartea soților Ceaușescu și s-a teleportat
Având talent şi la pictură, primeşte o bursă pentru studii la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti.
După ce este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la Muntele Athos, pentru a deprinde tainele călugăriei, îşi începe viaţa de monah în 1939, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, primind numele de Arsenie.
Mormântul lui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop - Foto: Facebook/Mormântul Părintelui Arsenie Boca
În scurtă vreme, devine renumit ca mare duhovnic, dar şi ca iniţiator al “mişcării de reînviere duhovnicească”.
Regimul comunist l-a hărțuit permanent, astfel că, între 1948 şi 1956 a fost arestat, încarcerat şi schingiuit în mai mult.
Citește și: A murit Maica Pavelida, discipola lui Arsenie Boca. Doliu la Mănăstirea Prislop
I se interzice să slujească la altar şi, în ciuda celor două licenţe - Teologie și Arte - nu-i este îngăduit să lucreze decât ca pictor bisericesc.
Este „exilat” în localitatea Drăgănescu, din Ilfov, departe de zona sa de influență asupra credincioșilor,. Cel puțin așa credeau autoritățile timpului.
În perioada 1968 - 1983 a pictat biserica din localitate, care este o adevărată bijuterie artistică, lăcaşul fiind plin cu imagini profetice despre viitorul omenirii.
Ultimii ani de viață îi petrece într-o casă retrasă din Sinaia, îngrijit de măicuțe venite chiar de la Prislop.
A murit la 28 noiembrie 1989, cu trei săptămâni înainte de execuţia lui Ceauşescu, căruia i-a profeit căderea.
A fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, Hunedoara, în Țara Hațegului, unde fusese stareţ cu o jumătate de secol înainte.
Mii și mii de oameni vin anual la mormântul lui de la Mănăstirea Prislop, devenit adevărat loc de pelerinaj, dar și de speranță pentru cei convinși că parintele Arsenie îi poate vindeca chiar și din lumea celor drepți.
Arsenie Boca a dus o viață cumpătată, chiar austeră, dormea adesea pe podea și stătea multe ore în genunchi pentru a se ruga.
Dar a avut o slăbiciune pentru un anumit preparat, pe care-l prefera mai ales în perioadele de post.
Citește și: EXCLUSIV Profit de sute de milioane din imaginea lui Arsenie Boca. Escrocherie în numele unui sfânt
Este vorba de supa de cartofi cu pâine prăjită și usturoi. Ea se prepară și în ziua de azi la Prislop, iar rețeta acesteia a ajuns, de curând, cunoscută și publicului larg.
Mai jos, vă redăm această rețetă, așa cum a fost ea prezentată de ziarulring.ro.
Supa de cartofi era preferința culinară a lui Arsenie Boca - Foto: retete-thermomix.ro - cu rol ilustrativ
Rețetă supă de cartofi cu pâine prăjită și usturoi
Ingrediente:
- opt felii de pâine
- cinci lingurițe de ulei de măsline
- trei cartofi albi, mari
- trei căței de usturoi
- două cepe
- două ramuri de rozmarin
- un litru de supă de legume
- Sare, după gust
Mod de preparare
Primul pas este spălarea legumelor, care se curăță apoi de coajă și se taie în cuburi potrivite. E foarte important să se pună la fiert cartofii preț de 10 minute.
Ceapa se taie cât mai mărunt. Se călește într-o oală în care s-a pus ulei la încins. În momentul în care s-a înmuiat îndeajuns se pune usturoiul zdrobit şi o ramură de rozmarin.
Cartofii se scurg foarte bine de apa în care au fiert şi se adaugă în cratiță, peste ceapă şi usturoi.
Se toarnă supa de legume caldă și se lasă pe aragaz la foc mic pentru aproximativ 20 de minute. Între timp se încinge cuptorul.
Pâinea se taie și se unge cu ulei de măsline. Ulterior, se freacă cu usturoi şi rozmarin şi se pune la cuptor pentru 10 minute.
În clipa în care toate ingredientele sunt fierte se pune supa într-un blender și se pasează până se formează o pastă omogenă. Se servește caldă cu pâine prăjită.
Citește și: VIDEO Rețetă de pască, à la „Chef” Liviu Dragnea. Smântăna tradițională, înlocuită cu mascarpone
