Care este originea expresiei „a umbla teleleu Tănase”? Dacă vom căuta în DEX, vom vedea că substantivul teleleu înseamnă om fără căpătâi, care își pierde vremea umblând de colo până colo, fără nici o treaba, un adevărat pierde-vară. Dar cuvântul a fost înglobat unei expresii care i-a păstrat sensurile și ceva mai mult
Care este originea expresiei „a umbla teleleu Tănase”? Cine e personajul la care se referă?
De la înțelesul substantivului „teleleu” a apărut, la un moment dat, nu se mai știe exact când, expresia „a umbla teleleu”, ce a păstrat sensul negativ al cuvântului de la care a plecat.
Mai mult, a apărit chiar și varianta „a fi teleleu”, care, în limbaj popular, definește un om zăpăcit, aiurit, năuc., conform dex.ro.
Citește și: De unde vine expresia „a-și da arama pe față”? Legătura cu monedele. Domnitorul „campion” la falsuri
Interesant este că există și un feminin al substantivului, „teleleică”, ce se folosește pentru a desemna o femeie care umbă de colo până colo - iar aici intervine „îmbogățirea sensului - flecărind și bârfind, o femeie ușuratică sau, de-a dreptul, haimana.
Expresia iniţială a fost „a umbla teleleu”, dar ulterior, printr-un mecanism pe care specialiștii s-au străduit să-l explice, a fost adăugat și numele propriu Tănase.
Așa a devenit expresia „a umbla teleleu Tănase” sau „a fi teleleu Tănase.
Există și cuvântul „teleleică”
Profesorul de limbă română, Bogdan Cristea a explicat care este, de fapt, originea expresiei, iar aceasta diferă destul de mult, în funcție de lingviștii care au „disecat-o”.
Citește și: Ce înseamnă „victorie a la Pirus”, de fapt? Care a fost evenimentul ce a dus la apariția expresiei?
„Academicianul Alexandru Cihac, dar şi alţi lingvişti, au explicat termenul „teleleu” ca samsar, mijlocitor. Astfel, „a umbla teleleu” presupunea a merge precum un samsar, un precupeţ.
Un alt mare lingvist, Vasile Bogrea, l-a identificat pe „teleleu” în numele unui doctor - Thaleleu - care practica un tip de medicină altruistă creştină.
Ultima ipoteză, pe care o regăsim şi în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, a fost oferită de academicianul Ovid Densuşianu, care îi găsea etimologia în maghiarul „telelö = de iarnă”, ca o caracterizare a ciobanilor care umblă în diferite locuri cu oile la iernat”, a explicat profesorul pentru adevarul.ro.
Astfel, expresia „a umbla teleleu (Tănase)” a rămas în uzul limbii române ca „a umbla de colo până colo, fără rost”. Alături de ea, a intrat în uz şi expresia „a fi teleleu (Tănase)“, în sensul de a fi zăpăcit, aiurit, năuc.
Alăturarea numelui Tănase expresiilor a umbla/a fi teleleu s-a produs, explică lingviştii, ca urmare a faptului că acesta era unul dintre cele mai comune nume întâlnite la români.
Tănase îşi are originea în vechiul nume masculin Atanasie, care provenea din limba greacă, unde Athanasios este în legătură cu „athanatos” - „nemuritor” şi cu „athanasia” - „nemurire”, mai precizează sursa citată.
Citește și: Ce înseamnă „boala lui Calache”, de fapt? Personajul era să devină domnitor al Țării Românești
În trecut, masculinul Atanasie şi femininul Atanasia erau nume destul de răspândite printre români. Ulterior, căzând „a“ - ul, numele prescurtat în Tănase ar fi putut fi înţeles ca „muritor”.
Dar, dincolo de nemurire, „a umbla teleleu Tănase” a rămas în exprimarea populară românească drept acțiunea unei persoane care merge, pleacă, numai el știe unde și de ce, un lucru ce ar putea fi plăcut, dacă ne-am referi doar la o aventură în natură.
