România are 40% din piața mondială de videochat. Salariu de 10 ori mai mare ca al unui profesor

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 19.02.2023 - 10:41
România are 40% din piața mondială de videochat - Foto: Profimedia
România are 40% din piața mondială de videochat - Foto: Profimedia
Foto: Mugur Vărzariu
Foto: Mugur Vărzariu

Arestarea controversatului influencer pe rețele de socializare Andrew Tate a aruncat o lumină asupra amplorii industriei videocahat din România.

SHARE

Tate, 36 de ani, fratele său Tristan și două românce au fost arestați la domiciliul lor din București pentru suspiciuni de implicare într-o rețea de trafic sexual. Tate este acuzat și de viol. Un judecător român le-a prelungit recent șederea în închisoare până în iunie pentru ca autoritățile să le construiască un dosar, scrie Euronews.

Multe dintre acuzațiile împotriva lui Tate sunt îndreptate către afacerea sa de videochat din România. Tate a vorbit frecvent despre metodele sale de a constrânge femeile să apară nud online contra-cost, intrând mai întâi într-o relație cu ele.

Tate susține că a creat o afacere de videochat de mai multe milioane de euro. Cu toate acestea, foarte puțini jucători români în industria de videochat din România au auzit de el înainte ca arestarea sa să ajungă în prima pagină a ziarelor.

„Nu au participat niciodată la evenimente din industrie”, spune Maria Boroghina, un fost model de succes care a devenit șeful Beststudios, una dintre cele mai mari companii din România, cu 160 de modele.

„Abia după ce au fost arestați am aflat că au o garsonieră”, spune ea pentru AFP în birourile companiei din centrul Bucureștiului.

Potrivit lui Tate, afacerea lui de videochat avea 75 de femei, ceea ce îi aducea în jur de 600.000 de euro. Chiar dacă afirmațiile sale sunt crezute, amploarea industriei de videochat din România este cu mult mai mare. 

Amploarea industriei

Dintr-o activitate de nișă în anii 2000, industria românească de videochat a ajuns să reprezinte „până la 40% din piața mondială”, estimează Anastasia, un manager de 33 de ani al unui alt studio, Models4Models.

Într-o țară cunoscută pentru viteza conexiunii la Internet, există peste 500 de studiouri și mii de locuri de muncă, potrivit profesioniștilor din domeniu. Cu toate acestea, nu sunt disponibile date oficiale.

Venitul femeilor care practică videochat poate ajunge la 8.000 de euro net pe lună sau mai mult, în timp ce salariul mediu este de doar 800 de euro în România.

Prin intermediul ecranului, modelele „câștigă bani păstrându-și hainele pe cât mai mult timp posibil”. „Conținutul sexual explicit reprezintă doar 5% din muncă”, spune Boroghina.

În timp ce industria românească de videochat are câteva mii de femei angajate prin mijloace legale, arestarea lui Tate a evidențiat potențialul de exploatare.

Dincolo de România, tot mai multe victime ale traficului de persoane „sunt recrutate în întreaga lume pentru a lucra în spatele unui paravan”, notează Fabrizio Sarrica, expert la Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC).

Citeşte şi: "Regele cripto ruinat", cel mai mare "donator" după miliardarul Soroș. Dona "presei progresiste"

„Este foarte profitabil” pentru infractorii „care au acces la un număr mare de clienți” și pot „redifuza imaginile la infinit”. Pentru studiourile românești care au contribuit la acest reportaj, cazul Tate este un incident izolat.„Toată lumea este sub contract, fetele au programe de respectat și sunt plătite”, explică Boroghina.

Încetul cu încetul, mentalitățile se schimbă, spune Ruxandra Tătaru, organizatoarea Bucharest Summit, o expoziție anuală dedicată industriei de videochat care reunește peste 3.000 de participanți.

Popularitatea rețelei sociale TikTok, unde fetele care fac videochat își pot crește baza de clienți, „a contribuit în mod deosebit la îmbunătățirea imaginii publice a unei activități prea des stigmatizate”, observă ea.

Citeşte şi: Soros atenționează că „civilizația” ar putea să nu „supraviețuiască” războiului din Ucraina

Dacă unii se tem de consecințele negative ale recentului scandal, Boroghina vede oportunitatea de a-i împinge pe politicieni să reglementeze mai bine practicile unei industrii care este o profesie în sine, dar încă lipsită de statut fiscal.

„Nu există publicitate proastă. Este o oportunitate de a educa!” zambeste ea.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te