Campioană olimpică la aruncarea discului și fost președinte al Comitetului Olimpic Român, Lia Manoliu s-a născut la 25 aprilie 1932 la Chișinău și a murit la 9 ianuarie 1998.

O româncă, prima sportivă din lume care a participat la 6 ediții consecutive ale JO

Lia Manoliu, fiica profesorilor de filosofie Alexandrina şi Ion Manoliu, a dat dovadă de un talent unic, etalând performanţe în mai multe discipline şi o longevitate olimpică atestată de Cartea Recordurilor.

„Eu sunt o sportivă care a eşuat adesea şi câteodată a reuşit“, spunea cu modestie Lia, care a rămas în memoria colectivă drept prima sportivă care a participat la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice, un record consemnat de Guiness Book.

Citește și: Sihastrul român care a trăit 140 ani ascuns într-o peșteră. Cum a supraviețuit

Fată de profesori de filosofie, Lia dădea primele semne că ar fi o sportivă polivalentă încă din copilăria petrecută la Botoşani. N-a fost disciplină pe care fetiţa născută la Chişinău (care a fost parte a României Mari până în 1940) să n-o încerce şi ea!

La 13 ani, juca tenis de camp la nivel de performanţă.

Apoi a devenit campioană naţională la tenis de masă, volei şi baschet – înălţimea de 1,79 cm ajutând-o din plin.

La 16 ani, a descoperit atletismul, trecând de la săriturile în înălţime la aruncarea greutăţii şi apoi la aruncarea discului.

Şi, în numai doi ani, pe când era elevă în an terminal la Liceului Regina Maria din Capitală, a ajuns la performanţa de-a fi prima sportivă din România care a aruncat discul la peste 40 de metri.

Atunci a devenit candidata ideală a României la Jocurilor Olimpice din 1952, de la Helsinki, unde, în faţa unor sportive mai bine pregătite decât ea, chiar şi locul şase era o realizare.

Abia peste alţi opt ani avea să poarte la gât medalia olimpică. Se întâmpla la Roma, când avea 36 de ani şi lucra ca inginer electroenergetician la IPROMET Bucureşti.

Ştiindu-şi deja adversarele (Liesel Westermann) şi recunoscându-le rusoiacelor valoarea de bune aruncătoare (Nina Romashkova, Tamara Press), a fost uimită când a reuşit să prindă podiumul, obţinând bronzul.

Aceea avea să fie şi prima medalie din istoria atletismului românesc la Olimpiadă, potrivit adevărul.ro. 

Lia Manoliu a creat recorduri mondiale

Lia Manoliu a fost prima sportivă din lume care a participat la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice: Helsinki 1952, Melbourne 1956, Roma 1960, Tokio 1964, Ciudad de Mexico 1968, Munchen 1972, performanță consemnată în „Guiness Book of Records”.

Sportiva cucerit trei medalii olimpice, una de aur, în 1968, la Ciudad de Mexico și două de bronz, în 1960, la Roma și 1964, la Tokyo.

A fost de 12 ori campioană națională și de șapte ori campioană balcanică.

Citește și: VIDEO Imagini inedite cu mai mulți mistreți care se bălăcesc în noroi, în pădurile din Apuseni

S-a retras din activitatea competițională în 1972, la 40 de ani.

În 1973 a devenit vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român.

Gratie experienței dobândite pe terenul de sport, culturii sale, dar și faptului ca vorbea bine cinci limbi străine (franceză, engleză, germană, rusă, italiană), s-a putut afirma și prin activitatea desfășurată în diverse organisme sportive internaționale. Comitetul Internațional Olimpic i-a decernat Ordinul Olimpic Colanul de bronz – 1975, Trofeul Femeia în sport – 1990, Trofeul Centenarului – 1994. În 1975, directorul general UNESCO i-a înmânat Premiul Internațional Fair Play pentru anul 1974, historia.ro. 

Senatoare FSN 

În 1990, pe fondul schimbării de regim, a fost aleasă şi preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, for al cărui vicepreşedinte era încă din 1973.

De asemenea, Lia Manoliu a fost aleasă senator de Bucureşti în primul Parlament organizat în baza alegerilor libere (1990 – 1992), din partea Frontului Salvării Naţionale.

Citește și: Balerinul din Iași care intra peste angajate în vestiar a scăpat ca o „lebădă” de sancțiunea Operei

Confruntată cu numeroase probleme de sănătate, Lia Manoliu s-a stins din viaţă în 1998, la nici 66 de ani.

Serviciile aduse sportului n-au fost însă uitate, principalul complex sportiv din Bucureşti, precum şi fostul Stadion „23 August” primind numele ei, potrivit adevărul.ro.