Toma Caragiu a fost identificat după „claia de păr” la o săptămână de la cutremurul devastator care a făcut 1.570 de victime, din care peste 1.300 în București. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde.
Toma Caragiu se afla acasă alături de bunul său prieten Alexandru Bocăneț. Soția sa plecase din București pentru o întâlnire neprevăzută. Bocăneț ajunge pe la ora 20.30.
Citește și: Cum am trăit cutremurul din '77. Aveam cinci ani și îmi aduc aminte absolut tot ce s-a întâmplat
Bocăneţ îi dă vestea că primul său film, “Gloria nu cântă”, unde Toma are rol principal, a ieşit din laborator. Actorul pune pe masă o sticlă cu whiskey, toarnă în două pahare, pentru a ciocni în cinstea evenimentului, deşi Bocăneţ nu bea. Sunt amândoi în sufragerie.
Citește și: DOCUMENT 380 de clădiri, pericol de prăbușire în București în caz de cutremur. Se consolidează 3/an
Peste o oră, blocul Colonadelor 3, unde se aflau cei doi prieteni se va prăvăli, întâi partea de sus, alunecând etaj cu etaj. Întreaga masă a clădirii s-a năruit. Apartamentul lui Toma se afla la etajul al doilea, a rămas aproape intact.
Toma Caragiu identificat după păr la cutremur, alături de cel mai bun prieten
Actorul Ion Caramitru rememorează spaima de a vedea imobilul în care trăia Toma Caragiu la pământ:
„Mi-am dat seama că era în casă, iar blocul lui ştiam că se prăbuşise. Am fugit acolo. Toma stătea la etajul 2, iar blocul se prăbuşise până la nivelul etajului 3.
Acolo am găsit câinele lui, un câine frumos, care era în casă, dar Toma nu era. Pe masă se aflau 4 pahare de whisky şi apă minerală, deci au fost patru persoane.
Uşa spre casa scărilor era blocată. Am pus urechea acolo şi am auzit gemete. Am strigat dupa el, dar nu am primit niciun răspuns. A durat 6 zile si 6 nopti până a fost dezgropat”, își amintește actorul.
„De acolo au fost scoase, se pare, 120 de cadavre. Toma a fost găsit căzut pe spate. Îmi aduc aminte că l-am văzut, cu ochelarii căzuţi pe lângă el, ochelari la care ținea foarte mult, primiți de la Liviu Ciulei.
Peste el, îmbrăţişaţi de altfel, era regizorul care venise în vizită la el, Alexandru Bocăneţ, da… Probabil s-au luat în braţe în disperare şi au murit aşa, împreună.
Dacă Bocăneţ avea chipul întreg, Toma era desfigurat complet, avea chipul schimonosit”, a mai povestit Ion Caramitru, potrivit Libertatea.
Altă sursă vorbește de faptul că în a şasea zi de la căderea cortinei de moloz peste bucureşteni, de sub ruine, din locul unde ar fi trebuit să fie scările blocului, a apărut claia de păr creţ şi grizonat a lui Toma. Vărul său, Nelu Adam, l-a luat în braţe. A fost îngropat a doua zi, pe 11 martie 1977, la Cimitirul “Bellu” din Bucureşti.
Toma Caragiu a fost un actor foarte popular. Dar și muncitor.
„Mă bucur când oamenii se bucură că mă văd! Muncesc enorm, 17 ore pe zi, de aceea obosit, duc o viață personală destul de izolată, cu gândul că energiile trebuie cheltuite cu grijă. Iubesc în primul rând teatrul și cred că regia trebuie să joace un rol determinant. Mă gândesc la regizorii cu care am lucrat: Liviu Ciulei, Pintilie…
Regizorul modern trebuie să aibă și o profundă cunoaștere a relațiilor din viață, a mecanismelor sociale. Altminteri, „Troilus” al lui Esrig s-ar fi jucat de numai 20 de ori, iar „D-ale carnavalului” al lui Pintilie n-ar fi ajuns la 200 de reprezentații”...
A, filmul mi-a pus probleme speciale. Ca spectator în sală, am fost uimit de câte ori am greșit în film. Trebuie un antrenament și o tehnică specială, pe care eu am învățat-o cu Iulian Mihu.
Se cere evitarea excesului de teatralizare. Câteodată actorii sunt „motivați” – slăbiciunile unui scenariu care le oferea puțin, cum era „K.O.” îi ducea la teatralizare…
Îmi place jocul școlii engleze de teatru: sobru, cu o mare liniște, aducând o tipologie exactă”, spunea Toma într-un interviu de Alecu Popovici și publicat sub titlul „O zi cu Toma Caragiu” în numărul 2 din februarie 1971 al revistei „Teatrul”. Sursa cimec.ro
Blocul a fost demolat
Blocul în care a murit Toma Caragiu în 1977 nu mai există. A fost demolat și în locul lui a fost ridicat un imobil nou. Blocul se numea pe atunci Colonadelor, fost bloc Continental. Numele străzii a fost schimba după moartea actorului în strada Toma Caragiu, aflată lângă Piaţa Universităţii, aproape de intrarea în Centrul Vechi.
Blocul Continental a fost construit în 1937 după planurile arhitectului GM Cantacuzino de către antrepriza fraților Schindl. Este aceeași echipă care a realizat blocul Carlton,precum și numeroase alte imobile în perioada interbelică.
Era situat pe strada Bursei nr 3 (din anii 60 strada Colonadelor).
Destinația blocului era mixtă: apartamente dispuse pe 11 etaje, o sală de teatru la subsol, Bursa de cereale la parter, pe latura dinspre biserica Rusă și birouri la câteva etaje.
Sediul Bursei de Cereale a fost utilizat din anii 70 pentru magazinul de cosmetice Miraj,
Construcția a fost realizata de aceeași antrepriză a fraților Schindl.
