"În prezent, 349 de localităţi care dispun de sisteme centralizate (din care 6 oraşe/municipii Dorohoi, Novaci, Iaşi, Paşcani, Hârlău şi Solca) sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricţii/intermitent în anumite intervale orare.
Cele mai multe localităţi afectate sunt în judeţele: Botoşani - 101 localităţi, Iaşi - 94 localităţi, Vrancea - 36 localităţi, Gorj - 28 localităţi, Bacău - 16 localităţi, Neamţ - 12 localităţi, Mehedinţi şi Argeş- 8 localităţi, Vaslui - 10 localităţi, Galaţi şi Giurgiu - 6 localităţi, Dâmboviţa şi Braşov - 5 localităţi, Hunedoara - 4 localităţi, Suceava şi Olt - 3 localităţi, Teleorman - 2 localităţi, Dolj şi Caraş-Severin - 1 localitate.
600 de localități din România primesc apă cu porția din cauze secetei. Ce se va întâmpla la toamnă
În prezent, 279 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită, având fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului şi privat), localităţi din judeţele Botoşani, Vaslui, Neamţ, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedinţi şi Gorj.
Cele mai afectate localităţi sunt în judeţele: Botoşani -154 localităţi din care şi Municipiul Dorohoi, Vaslui - 60 localităţi, Neamţ - 24 localităţi, Bacău - 18 localităţi, Iaşi - 7 localităţi, Galaţi - 5 localităţi, Olt şi Prahova - 3 localităţi, Suceava - 2 localităţi, Mehedinţi, Vrancea şi Gorj - 1 localitate", se menţionează în comunicatul postat de ANAR pe reţeaua de socializare.
Sectoarele Dunării aferente a 49 de localităţi se află în faza de atenţionare-avertizare
Potrivit sursei citate, sectoarele Dunării aferente a 49 de localităţi se află în faza de atenţionare-avertizare, iar coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este în prezent de 76,75% şi volumul de 3,352 miliarde metri cubi, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat.
"Estimăm că pentru sfârşitul lunii august, coeficientul de umplere va fi de circa 75%. Monitorizăm permanent exploatarea resurselor de apă şi asigurăm satisfacerea cerinţelor de apă. Urmărim aplicarea prevederilor Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare", subliniază specialiştii ANAR.
Astfel, sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Jiu (judeţul Gorj), pe râul Ialomiţa (judeţul Ialomiţa) şi pe râul Buzău (judeţul Buzău, inclusiv acumularea Siriu) se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele industrie, irigaţii şi populaţie.
Citește și: Seceta nu va afecta rezerva de hrană a României. Ce a anunțat premierul Ciolacu despre irigații
Sectoare de pe fluviul Dunărea şi braţele acestuia (Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina), aferente a 49 localităţi, se află în faza de atenţionare-avertizare, şi anume: fluviul Dunărea - pe sectorul Brăila - Galaţi, pe sectoarele aferente a două localităţi (judeţul Brăila), pe sectorul Vadu Oii - Brăila, sectoare aferente a şapte localităţi (judeţul Brăila), pe sectorul Chiciu - Vadu Oii (amonte Chiciu), sectoare aferente a cinci localităţi riverane (judeţul Călăraşi), pe sectorul Chiciu - Cernavodă - Hârşova, sectoare aferente a opt localităţi riverane (judeţul Constanţa), pe sectorul Dunăre - Galaţi, sectoare aferente a trei localităţi (judeţul Tulcea) pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, industrie, piscicultură; Braţul Borcea - pe sectorul Chiciu - Vadu Oii, pe sectoarele aferente a nouă localităţi riverane (judeţele Călăraşi şi Ialomiţa) pentru folosinţele irigaţii şi industrie; Braţul Măcin - sectoare aferente a 10 localităţi riverane (o localitate în judeţul Brăila, nouă localităţi în judeţul Tulcea), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, industrie, piscicultură; Braţul Chilia - Sectorul Dunăre - Braţ Chilia, sectoare aferente a 4 localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, piscicultură; braţele Dunării - Tulcea şi Sulina - Sectorul Dunăre - Braţ Sulina, sectoare aferente a şase localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, industrie, piscicultură.
De asemenea, patru sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Bistra (judeţul Bihor), pe râul Olt (judeţul Braşov) se află in treapta 1 de restricţii pentru folosinţele irigaţii, piscicultură, industrie, patru sectoare, respectiv râul Barcău (judeţul Bihor), pârâul Belinul Mare şi pârâul Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta 2 de restricţii pentru folosinţa populaţiei, piscicultură şi irigaţii, 13 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (judeţul Brăila), pe râurile Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcuşa, Canalul Morii (judeţul Covasna), se află in treapta 3 de restricţii pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, piscicultură şi industrie.
Totodată, acumularea Dopca din judeţul Braşov se află în treapta 2 de restricţii pentru folosinţa populaţiei şi acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, Acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi Acumularile Mănjeşti şi Puşcaşi din judeţul Vaslui se află în treapta 3 de restricţii pentru folosinţele populaţiei, industrie, irigaţii şi piscicultură.
Mircea Fechet: Nu avem probleme cu rezervele de apă ale României
Acumulările hidrotehnice sunt în prezent pline într-un procent de aproximativ 77%, astfel că nu sunt probleme în România în ceea ce priveşte rezervele de apă, doar izolat înregistrându-se astfel de cazuri, a dat asigurări, luni, ministrul Mediului, Mircea Fechet.
"Nu avem probleme în ceea ce priveşte rezervele de apă ale Romaniei. Astăzi, acumulările hidrotehnice sunt pline într-un procent care e în jur de 77%. Asta înseamnă că singurele probleme cu alimentarea cu apă potabilă sunt unele izolate şi în niciun caz nu vorbim de o problemă sistemică", a declarat ministrul într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o la finalul vizitei sale în judeţul Dolj.
Citește și: 2 milioane de hectare de culturi din România sunt afectate de secetă. Când se dau subvențiile?
Fechet a precizat, totodată, că din punctul său de vedere soluţia pentru combaterea deşertificării, un fenomen cu care se confruntă Oltenia, ar fi înfiinţarea de noi păduri.
"Întâmplător, am început vizita de lucru cu o pepinieră în comuna Cârcea, unde am văzut cum se produc milioane de puieţi de diferite specii în fiecare an, pentru că în ceea ce priveşte deşertificarea, un alt fenomen grav cu care se confruntă această regiune, înfiinţarea de noi păduri este singura metodă prin care putem opri acest fenomen şi este singura soluţie prin care putem salva ceea ce se mai poate încă salva", a adăugat ministrul.
Mircea Fechet s-a aflat, luni, într-o vizită prin judeţul Dolj, prilejuită de deschiderea la Craiova a unui centru RetruRO SGR, cel de-al şaselea din ţară la momentul actual.
