Klaus Iohannis a aminitit în discursul său și de legea adoptată recent de Parlament pentru plafonarea prețurilor și compensarea facturilor la energie, despre care spune că „este un bun exemplu de cooperare a partidelor responsabile din Parlament, care au ales să lase deoparte orgoliile politice și să susțină formule de acțiune în sprijinul întreprinzătorilor”.
„Transmit felicitări în primul rând întreprinzătorilor mici și mijlocii pentru eforturile depuse în traversarea perioadei de pandemie și criză economică.
Felicit, de asemenea, și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii pentru întreaga muncă depusă în sprijinul IMM-urilor, dar și pentru inițiativele care au promovat și susținut activitatea acestora.
Citește și: Extremistul care l-a amenințat pe Raed Arafat cu moartea: Îl invit la masă și îi dau și femeia mea
Astăzi ne regăsim într-o situație economică și socială care trebuie gestionată cu maximă responsabilitate și prudență, astfel încât să putem controla criza sanitară, să asigurăm redresarea economică și stabilitatea financiară.
Este un semn bun faptul că economiile își revin, după un an de scădere abruptă, în 2020. Cea mai recentă prognoză plasează România, în 2021, pe primele locuri în privința creșterii economice, prin estimarea actuală de 7,4%. Însă pandemia, care se dovedește un fenomen de durată și profund, generează în continuare anumite rezerve privind evoluțiile economice.
România înregistrează, în prezent, o revenire economică peste așteptări, însă nu putem face abstracție de unele dezechilibre macroeconomice în creștere, cum sunt cele externe, dar și de alte îngrijorări generate de contextul actual.
Citește și: Tatăl natural al fetiței de 4 ani ucise la Arad: Vreau să vin în România să-mi iau băiețelul
Pe lângă criza sanitară, traversăm în prezent și o criză energetică. Creșterile fără precedent ale prețurilor la energie electrică, gaze naturale și carburanți au deja consecințe importante asupra cetățenilor și mediului de afaceri, în principal asupra întreprinderilor mici și mijlocii, dar și asupra industriei mari.
În aceste condiții, are loc intensificarea inflației, care prin ritmul de 6,3% din septembrie deja depășește dublul proiecțiilor de la începutul anului. Și există riscul ca scumpirile recente să antreneze, în continuare, o spirală inflaționistă cu efecte semnificative în plan economic și social, scrie Digi24.
Tocmai de aceea, situația trebuie tratată cu maximum de responsabilitate și seriozitate, pentru a nu spori instabilitatea și lipsa de predictibilitate pe care societatea și mediul de afaceri le resimt deja.
Un prim pas a fost deja făcut în direcția atenuării impactului crizei energetice, prin promulgarea legii de aprobare a schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale. Printre beneficiarii măsurii se află acum și întreprinderile mici și mijlocii, dar și furnizorii de servicii sociale.
Majoritatea IMM-urilor semnalează incertitudini în privința evoluțiilor viitoare. În același timp, numărul agenților economici care au fost nevoiți să renunțe la activitate a crescut cu aproape 30% față de anul 2020.
Sunt aspecte mai mult decât preocupante, care arată însă că redresarea economică are nevoie, deopotrivă, de capital românesc și de investiții străine.
Sunt încrezător că demersurile CNIPMMR în direcția coagulării întreprinzătorilor și a propunerilor concrete de susținere a capitalului autohton, atât de necesar economiei noastre, vor avea succes.
Finanțarea publică trebuie să fie orientată, realist și fezabil, în direcția nevoilor structurale ale economiei și ale afacerilor dumneavoastră!
De asemenea, susțin apelurile repetate venite din partea dumneavoastră privind reformarea statului, în scopul reducerii birocrației și al eficientizării relației dintre stat și mediul de afaceri. Însă, în ciuda provocărilor generate de pandemie, este important să privim lucrurile și dintr-o altă perspectivă, pentru a identifica și ferestre de oportunitate, care să urgenteze reformele asumate.
Pentru mediul de afaceri, una dintre oportunitățile cheie o reprezintă digitalizarea, care și-a demonstrat beneficiile atât în relația cu consumatorii, cât și cu angajații. Companiile au șansa de a accelera transformarea digitală inclusiv prin fondurile PNRR dedicate dezvoltării, cercetării și inovării.
Digitalizarea este o componentă esențială a reformelor în instituțiile publice și poate deveni un catalizator credibil al relației dintre stat și întreprinzători.
În acest sens, reducerea birocrației și a poverii administrative poate oferi o gură de oxigen necesară pentru segmentul de IMM-uri, mai ales în situația de față.
Pentru mediul de afaceri, pandemia a fost un adevărat test de anduranță, însă se poate dovedi și o lecție de adaptare sau de reinventare a antreprenoriatului, de exemplu prin reorientarea către resursele locale.
Avem șansa de a inversa trendul actual de adâncire a deficitului comercial, printr-o mai bună valorificare a potențialului și a resurselor locale. De exemplu, România se poate transforma, din exportator de cereale sau animale, în producător de valoare adăugată, prin revitalizarea industriei alimentare. Iar politicile de susținere în domeniu ar trebui construite în jurul acestui obiectiv.
Suntem obligați să răspundem cu maturitate și profesionalism așteptărilor, preocupărilor și cerințelor de dezvoltare ale întreprinzătorilor.
Astăzi, parcă mai mult ca niciodată, avem nevoie de concretizarea angajamentelor făcute societății și mediului de afaceri, tocmai pentru a dobândi stabilitatea, siguranța și predictibilitatea pe care cu toții ni le dorim.
Absența sau tergiversarea unor decizii politice atât de necesare riscă să afecteze mediul de afaceri, care s-a dovedit un partener de cursă lungă, credibil și responsabil în relația cu instituțiile statului.
Am încredere că mediul de afaceri, cu susținerea necesară din partea statului, va dispune de instrumentele și pârghiile necesare pentru a consolida parcursul actual de redresare economică, într-un ritm care să susțină sustenabil prosperitatea noastră economică.”
