"Vă spun despre patrimoniu un lucru extraordinar de rău. Noi suntem campionii pierderii patrimoniului prin conservare. Există o asemenea viziune strictă în prezervarea patrimoniului încât nimeni nu se încumetă să investească în clădiri de patrimoniu. Ca să iei un aviz de la Ministerul Culturii pentru a bate un cui într-o clădire de patrimoniu pierzi ani din viaţă.
Avem acum prin PNRR nişte monumente care trebuia să fie avizate, mâine e deadline, astăzi abia am reuşit să trecem de comisie trei din şase, celelalte nu au mai vrut să mai vină. În primul rând ar trebui să avem şi o viziune asupra modului cum ne raportăm la patrimoniu. Eu aş opta pentru conservare prin dezvoltare, astfel încât să încurajezi investitorii să vină şi să bage bani", a declarat Romaşcanu, marţi, la Palatul Parlamentului, la conferinţa "Protecţia infrastructurii critice".
El a adăugat că unii oameni şi-ar fi dorit case de patrimoniu în Bucureşti, dar "au fugit" din cauza acestei conservări foarte stricte "care nu a făcut decât rău".
"Legat de programul naţional de restaurare al Ministerului Culturii, al INP (Institutul Naţional al Patrimoniului - n.r.), în şase ani a avut de la bugetul de stat 140 de milioane de lei pentru restaurări. La rectificările care au urmat în aceşti şase ani s-au dat înapoi vreo 91 de milioane şi din ce a rămas nici pe ăia nu i-a cheltuit toţi, deci o execuţie la INP pe 6 ani de 37%, când ne plângem că nu avem resurse să facem.
Avem resurse, dar impotenţa administrativă este înfiorătoare. Ce s-a mişcat cu adevărat este unitatea de management a proiectului a Ministerului Culturii care a derulat peste 600 de milioane de euro până în acest moment. Avem un acord semnat acum câteva zile cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru încă 217 milioane. (...) Deci, din păcate, şi când avem bani nu ne descurcăm. Eu sper să reuşim o reformă a INP astfel încât fiecare leu care ne intră în zona de restaurare să fie cheltuit", a afirmat ministrul.
