O luptă crâncenă pentru aur se dă și la Certej, nu numai la Roșia Montană. Acolo unde acum aproape 48 de ani avea loc o catastrofă ecologică de proporții, un pot de două miliarde de euro este disputat de o companie minieră cu o mână de oengiști de mediu. Primii se bat pentru a scoate aurul din pământ, cei din urmă militează pentru ca pădurile să nu fie tăiate și iazuri imense de decantare să nu fie săpate. La mijloc sunt documente emise ilegal de autoritățile române, spun oengiștii, pentru a se putea exploata cu cianuri perimetrele aurifere.
Iar Justiția pare să le dea dreptate activiștilor: în primă instanță, Tribunalul Cluj a anulat avizul de mediu și o hotărâre de Consiliu Local Certeju de Sus prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru proiectul „Exploatarea minereurilor auro-argentifere şi polimetalice din perimetrul Certej“.
Compania canadiană din spatele Deva Gold se zbate și să obțină acordul Guvernului pentru a putea defrișa 56 hectare de pădure concesionate de la Primăria Certeju de Sus. Doar că terenurile cu pricina sunt revendicate de localnici.
La origini, Frank Timiș
Controversatul afacerist Frank Timiș s-a asociat cu statul român, în urmă cu 20 de ani, pentru a pune bazele societății mixte Deva Gold. Noua companie urma să pună pe picioare exploatarea de aur de la Certej. La negocierile dintre statul român și afacerist a luat parte și Nicolae Stanca, pe atunci director al Regiei Aurului și Cuprului, actuala Minvest.
Ulterior, Nicolae Stanca a fost înlocuit de la conducerea companiei de stat. Dar a rămas în branșă: a devenit președinte al Deva Gold. Apoi, Frank Timiș - care controla compania Gabriel Resources Ltd. - a transferat către European Goldfields proiectele sale de explorare de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.
Nicolae Stanca a rememorat pentru Newsweek România ce s-a întâmplat înainte de 2000: „După anul 1998, toată lumea a venit să salveze mineritul prin privatizare. Minvest-ul era o entitate comercială de stat. Toate discuțiile s-au purtat la Ministerul Economiei“. Stanca își amintește că statul român a venit cu aportul în natură. „Care nici ăla nu mai există la ora actuală. Statul a venit cu două birouri de la Minvest și cu laboratorul de la Certej. Nu au vrut să vină cu mașinile, să bage uzina de preparare“, a adăugat șeful
Deva Gold.
63 de tone de aur și 375 de argint
În baza asocierii între privat și stat din 1999, Deva Gold a obținut, fără licitație, concesiunea pe o perioadă de 20 de ani a perimetrului de la Certej (o concesiune care expiră anul acesta, dar care va fi, cel mai probabil, reînnoită datorită investițiilor făcute de companie). Concesiunea prevedea activități de explorare geologică și exploatare a minereurilor auro-argentifere. Conform estimărilor făcute de companie, în perimetrul Certej se află un zăcământ de aur estimat la două milioane de uncii, adică în jur 63,5 tone de aur, la care se adaugă alte 375 de tone de argint. Valoarea zăcământului se învârte în jurul sumei de două miliarde de euro.
Pachetul majoritar de acțiuni al firmei Deva Gold SA a fost deținut până în anul 2012 de European Goldfields (80,5%), o companie la care a fost acționar inclusiv Frank Timiș în perioada 2000 - 2006. Statul român deține 19,25% din acțiuni prin compania de stat Minvest SA. Restul acțiunilor, adică 0,25%, sunt deținute de Cartel Bau SA, din Cluj. Societatea European Goldfields deținea drepturi miniere de exploatare a aurului în Grecia și Turcia. În urma unei tranzacții internaționale, European Goldfields a fost cumpărată de Eldorado Gold (companie canadiană din British Columbia) pentru suma de 2,4 miliarde dolari SUA.
Chiar dacă s-au schimbat acționarii majoritari de la Deva Gold, Nicolae Stanca a rămas în continuare la conducerea companiei. În plus, a primit și funcția de vicepreședinte al grupului Eldorado Gold.
Citește și Afacerea Certej - Deva Gold are om în Guvern
Primarul a vândut terenuri către aurari
Nicolae Stanca se află la conducerea companiei Deva Gold de aproape 20 de ani. În tot acest timp, a știut cum să intre în grațiile primarului Adrian Petru Cîmpian, din comuna Certeju de Sus. Ori de câte ori a fost nevoie, chiar dacă uneori se vaită că lucrurile nu ar merge chiar ca pe roate.
„Cu primarul din Certej mă înțeleg bine. Are și el zile lui, fițele lui. Ca oricine să ia cât mai mult. Dacă ar putea, ar lua și pielea de pe mine. Dă-mi oameni să-mi crape lemne, dă-mi oameni să-mi spoiască. Alții ar spune că asta-i mită“, a spus Stanca.
Însă nu a suflat o vorbă despre terenurile cumpărate pentru Deva Gold de la primarul Cîmpian. În aprilie 2017, pe numele primarului s-a înregistrat un denunț la DNA Alba. Asociația pentru Protecția Omului și Mediului, cea care asigură secretariatul Mining Watch România, îl acuza pe primar că a eliberat o adeverință în favoarea Deva Gold. Conform denunțului, prin PUZ „a fost schimbată destinația unei zone forestiere de 9.780 mp, din pădure în teren neproductiv“.
Mai mult, primarul a vândut trei terenuri către Deva Gold. Conform ordonanței DNA, în anul 2014, Stanca a cumpărat trei terenuri de la primarul Adrian Petru Cîmpian pentru Deva Gold. Conform contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 1048/2014 și 2836/2014 de notarul Marius Orsa, edilul Cîmpian a vândut două terenuri cu o suprafață cumulată de 3.566 mp situate în extravilanul comunei Certeju de Sus pentru suma de 40.915 lei. Un alt teren, de 7.500 mp, a fost cumpărat de Deva Gold pentru suma de 81.000 lei. În total, Cîmpian a primit 121.915 lei. Dosarul de luare de mită a fost clasat, însă. Povestea cu adeverința a fost disjunsă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva pentru a se continua cercetările pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Primarul Cîmpian nu a putut fi contactat.
Intră oengiștii în scenă, PUZ-ul e declarat ilegal
Aceeași organizație a solicitat Tribunalului Cluj anularea hotărârii Consiliului Local al Comunei Certeju de Sus nr.11/2010 de aprobare a „Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – Exploatarea minereurilor auro-argintifere și polimetalice din perimetrul Certej“ propus de SC Deva Gold SA, dar și avizul de mediu care a stat la baza adoptării PUZ. Tribunalul Cluj a decis să admită „excepția de nelegalitate a Avizului de Mediu nr. 5/30.04.2010“. În plus, a admis și acțiunea de anulare a hotărârii CL Certeju de Sus nr. 11/2010. Decizia nu este definitivă.
Practic, Tribunalul Cluj a constatat că avizul de mediu pentru acest PUZ a fost emis cu încălcarea legislației privind protecția mediului. PUZ-ul proiectului minier stabilește reglementările în privința utilizării terenurilor și a construirii carierelor, a iazurilor de decantare și a uzinei de procesare aferente exploatării propuse. Ca urmare a anulării planului, emiterea oricăror acte de autorizare întemeiate pe acest act devine nulă.
Reprezentanta organizației de mediu, Roxana Prencea Brădățan, a precizat pentru Newsweek România că avizul de mediu s-a anulat în primă instanță pe motiv de procedură: „Avizul care stă la baza PUZ-ului nu este legal și prin urmare s-a anulat și Hotărârea de Consiliul Local prin care s-a emis PUZ-ul. Nu avem încă motivarea instanței, dar noi am invocat faptul că o serie de acte necesare avizului fie nu existau, fie au fost emise într-o cronologie greșită“.
„Strigă ăia #rezist și s-a rezolvat?“
În acest punct al discuției, Nicolae Stanca a început să ridice tonul. Nervos, el a argumentat că avizul de mediu este emis de autoritatea de mediu: „E definitiv (verdictul instanței – n.r.), domn’e? E o primă instanță! Cine dă miliardele înapoi? Ăștia (oengiștii – n.r.), trei fazani? Ce lege, domnule? Nu mai dorm de o lună. Până când ne lăsăm la patru nemernici? Oengiștii ăștia! Nu le dau nume că nu sunt autoritate de cercetare“.
Activista de mediu Roxana Prencea Brădățan a blocat în instanță PUZ-ul primarului Adrian Cîmpian
După ce s-a mai calmat un pic, Stanca a încercat să ne convingă că, în cazul în care decizia ar rămâne definitivă, s-ar anula PUZ-ul, dar nu și avizul de mediu. Instanța de judecată, însă, îl contrazice.
„Sunt acte diferite. Avizul de mediu nu poate să îl anuleze. Avizul de mediu a fost dat separat. Eu nu am alte treburi? Sunt avize de mediu luate separat. PUZ-ul pe substanță auro. Bravo! Strigă ăia #rezist și s-a rezolvat? Mergem până la CEDO!“, a spus răspicat Stanca, care a adăugat că avocații și juriștii companiei i-ar fi spus că Tribunalul Cluj n-ar fi avut niciun motiv să anuleze avizul de mediu.
Primarul Adrian Cîmpian
Totuși, admite că s-a ajuns în această situație pentru că nu s-a prezentat la proces Agenția de Mediu Hunedoara, care nu și-ar fi trimis juristul la proces pe motiv că instituția nu avea încă desemnat un șef: „Nu știm care e problema. Eu bănui că Agenția de la Deva nu s-a prezentat la proces pentru că avizul de mediu a fost emis de fosta Agenție Regională de Mediu cu sediu în Timișoara“.
Cum să nu vezi pădurea din cauza copacilor
Problemele pe care le are Deva Gold nu se opresc aici. O alta, esențială, are legătură cu pădurile concesionate de la primăria Certeju de Sus. Astfel, s-a încercat scoaterea a 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Național pentru a face loc iazurilor cu deșeuri aferente proiectului minier. Numai că Deva Gold a „uitat“ să notifice autoritățile despre litigiile care însoțesc istoria acelor zeci de hectare. Din acest motiv, toată afacerea s-a blocat la Guvern.
Bossul de la Deva Gold, Nicolae Stanca, explicând cum arată o rocă scoasă de la 800 de metri adâncime
Istoria acestei păduri începe în anul 1947. Atunci, localnicii au cumpărat, la comun, 201 hectare de păduri și pășuni și au format Obștea Agricolă „Măcrișul“.
După numai un an, terenurile au fost confiscate de regimul comunist. După 1990, localnicii au reînființat obștea și au început să se zbată pentru a-și recupera terenurile. Numai că, în 2010, Primăria Certeju de Sus și-a trecut în proprietate o parte din teren și l-a concesionat pentru o perioadă de 20 de ani companiei Deva Gold, urmând ca pe acesta să fie amplasate iazurile cu deșeuri aferente proiectului minier. Dar localnicii nu s-au lăsat și speră ca justiția românească să le facă dreptate.
Deva Gold amenință cu procese
Roxana Brădățan a explicat că, atunci când Deva Gold a început procedura de scoatere din circuitul silvic a celor 56 de hectare de pădure, „au declarat pe proprie răspundere că nu există litigii pe aceste suprafețe de pădure“. Ceea ce era fals, așa că decizia a fost contestată și s-a reușit stoparea proiectului de Hotărâre de Guvern care urma să fie emis pentru această defrișare. „În momentul în care noi am refăcut șirul de ilegalități, am făcut un denunț la DNA Alba. Lucrurile au mers foarte încet. S-a început urmărirea penală in rem pentru abuz în serviciu. Ancheta stagnează la Alba“, a adăugat Brădățan pentru Newsweek România.
Șeful de la Deva Gold, însă, se întreabă retoric și emfatic „de ce nu se implică autoritățile“, insinuând că legea ar trebui să fie aplicată doar în favoarea sa. „Legea 18 a dat voie să dai un ha de pădure, chiar dacă aveai zece. Legea din 2000 a spus să dai toată suprafața de pădure. Cei care au primit titluri de proprietate rămân (cu acele titluri – n.r.) valabile. Diferența o primesc în altă parte. Ei zic că au terenul acolo unde ne-a dat Primăria. Sunt câțiva care nu și-au primit terenurile. Unde e mai bine? Dar nu-i mai corect ca banii (pe concesiune – n.r.) să meargă la Primărie? S-au trezit acum?“, turuie nemulțumit Nicolae Stanca.
Acesta amenință voalat că, în cazul în care Deva Gold nu va primi aprobările necesare pentru demararea exploatării, va sista proiectul: „Actualul președinte (al Eldorado Gold, George Burns – n.r.) a spus că el nu o să vină să bată pe la ușa Guvernului. A zis că dă bani pentru aprobările pe care le putem lua. În caz că nu luăm aprobări, băgăm în conservare. Și la revedere!“.
În cazul în care proiectul minier de la Certej va fi blocat, Nicolae Stanca a dat de înțeles că Deva Gold nu exclude să dea România în judecată, la fel cum s-a întâmplat și în cazul Roșia Montană: „Statul român o să aibă de lucru pentru că a schimbat regulile în timpul jocului. Va fi pierdere totală“.
89 de morți și 76 de răniți în 1971
89 de persoane și-au pierdut viața în urma dezastrului ecologic de la exploatarea minieră Certej. Se întâmpla pe 30 octombrie 1971. În dimineața acelei zile, la ora 04.55, s-a rupt digul de la iazul de decantare pe o lățime de 80 de metri. Din iaz au fost împinși afară, în câteva minute, 300.000 de metri cubi de steril. Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătrați, cu straturi de până la jumătate de metru. Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării. Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți.
Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național. După un an de cercetări și audieri, anchetatorii au decis că tragedia s-a produs în urma unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute.
„Iazul ăla a avut niște grămezi de piatră de un metru la bază. Restul a fost construit din materialul măcinat care se usca. Nu au făcut cu măsuri de siguranță. Nu au avut construcție de piatră. A fost un iaz vechi. Au crescut peste el sălcii și mesteceni. A fost o perioadă cu multe ploi, s-a rupt o margine și a plecat. Nu a avut zid, nu a avut fundație de beton“, a explicat Stanca motivele dezastrului.
