Această boală, care avansează progresiv, poate fi cauzată de un accident vascular cerebral, leziuni la nivelul creierului şi maladia Alzheimer. Odată cu îmbătrânirea populaţiei generale, numărul estimat al persoanelor afectate de demenţă va creşte la 78 de milioane până în anul 2030 şi la 139 de milioane până în anul 2050, a anunţat OMS într-un raport, scrie Agerpres.
Doar o ţară din patru are implementată o politică naţională pentru sprijinirea pacienţilor cu demenţă şi a familiilor lor, precizează autorii raportului, care îndeamnă guvernele lumii să acţioneze pentru a face faţă acestei provocări medicale.
„Demenţa îi privează pe milioane de oameni de amintirile, de independenţa şi de demnitatea lor, dar ne răpeşte totodată şi nouă, celorlalţi, oamenii pe care îi cunoaştem şi îi iubim”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Citește și: Miniștrii USR evită să-l atace pe Cîțu: tăcere pe Facebook, Teleman scrie că este „bine intenționat”
Ministerele Sănătăţii din statele membre ale OMS au aprobat în 2015 un plan global de acţiune, inclusiv pentru diagnosticare timpurie şi îngrijiri medicale, dar sunt pe cale să nu îşi atingă obiectivele trasate până în 2025.
„Demenţa este cu adevărat un motiv de îngrijorare pentru sănătatea publică la nivel global, nu doar în ţările cu venituri mari. De fapt, peste 60% din persoanele cu demenţă trăiesc în ţări cu venituri mici şi mijlocii”, a declarat Katrin Seeher, expert în departamentul de sănătate mintală din cadrul OMS, într-o conferinţă de presă.
Medicaţia, produsele de igienă şi ajustările casnice pentru pacienţii cu demenţă sunt mai accesibile în ţările bogate, care oferă un nivel mai mare de decontări medicale decât ţările sărace, precizează acelaşi raport.
Demenţa afectează memoria, orientarea, capacitatea de învăţare, limbajul, judecata şi abilitatea de a efectua activităţi zilnice.
Katrin Seeger a precizat că demenţa poate să afecteze şi persoane cu vârste sub 65 de ani, întrucât aşa-numita „demenţă cu debut precoce” a ajuns să reprezinte aproximativ 10% din totalul cazurilor de demenţă raportate la nivel mondial.
Citește și: Cum a căzut interlopul Dorel Chiroaica, membru marcant al grupării Garda de Fier
Însă dezvoltarea demenţei nu este inevitabilă şi anumiţi factori de risc pot fi reduşi, prin ţinerea sub control a hipertensiunii, diabetului, dietei, depresiei, consumului de alcool şi de tutun, au declarat reprezentanţii OMS.
„Acestea sunt lucrurile pe care putem să le facem pentru a menţine sănătatea creierului nostru şi pentru a limita declinul cognitiv şi riscul de demenţă. Aceste lucruri pot fi începute la o vârstă mai mică”, a declarat un alt expert al OMS, Tarun Dua.
