Umorul este mecanismul psihologic prin care omul încearcă să detensioneze o situație complicată, stresantă, prin care trece. S-a glumit mereu în perioade grele. În comunism, bancurile i-au ajutat pe români să facă față lipsurilor de toate felurile, de la lipsa libertății până la lipsa alimentelor.
Newsweek România a prezentat recent un studiu realizat de patru cercetători din România și unul din Kazahstan care spune că umorul pe seama COVID nu e bun în pandemie. Tratarea prin glume a coronavirusului îi poate face pe oameni să nu mai respecte regulile de restricție și să trateze cu mai mare detașare măsurile de protecție, arată un studiu al unor cercetători români.
Două cadre didactice de la Universitatea Transilvania din Brașov au comparat glumele care s-au făcut în 1918, în timpul pandemiei de gripă spaniolă, cu cele care se fac astăzi, în timpul pandemiei de coronavirus, și au ajuns la concluzia că „doar când te autoizolezi sau te distanțezi social de alți oameni poți înțelege cu adevărat intenția glumelor”.
„Umorul atenuează tensiunile în jurul unor situații incerte, în timp ce creează un limbaj comun pe care oamenii îl pot folosi. Carantina este încă folosită în satira de astăzi, adesea adiacentă distanțării sociale.
Autorii comentariilor umoristice au schimbat citate celebre (simboluri, oameni), pentru a reflecta distanțarea socială și autocarantina la intersecția dintre umorul, boală epidemică și intelectualism”, afirmă Măda Stanca și Monica Gomoescu.
Acestea oferă și câteva exemple concrete de umor de la 1918 și o sută de ani mai târziu.
Cum să găsești loc în tramvai
Desenul a fost publicat pe 21 octombrie 1918, când epidemia de gripă spaniolp atingea apogeul în centrul New Yorkului. Arată un tramvai aglomerat, plin de pasageri care își citesc ziarele. Când o femeie îi spune unui bărbat că dorește să aibă un loc, el vine cu o soluție rapidă: trănută spre ceilalți pasageri.
Frica total rațională de o boală care a ucis aproximativ 50 milioane de oameni din întreaga lume e simbolizată de pălăriile sărind de pe capul călătorilor și fuga acestora. „Are gripă spaniolă!” urlă ei.
Umorul rezidă în comentariul final: „Este un cadou”, a spus bărbatul. „Pot să strănut când vreau”. Așa cum apare în acest desen animat, distanțarea socială își are originea în frica de germeni, scriu cele două cercetătoare din Brașov.
Oaspetele nedorit
Acest desen a fost publicat pe 25 octombrie 1918. Gripa este simbolizată de un oaspete enervant care nu înțelege aluziile că trebuie să ăplece. Include, de asemenea, câteva sfaturi pentru gazde care ar ajuta ca „Miss Gripă” să primească mesajul și să plece.
„De ce nu te duci acasă?”, îi spune proprietarul casei domnișoarei Gripă. „Ai fost aici destul de mult.”
„Imi place aici! Apartamentul tău este umed și rece ”, răspunde boala.
Cuplul căsătorit discută: „Mă îmbolnăvește! Nu se va duce, John.”
Bărbatul răspunde: „Îi îmbolnăvește pe toți”.
În cele din urmă, apar „Miss Rază de Soare”, „Miss Aer curat” și „Miss Apă Pură”, care alungă oaspetele nedorit.
Mai multe exemple de umor de pandemie de acum 100 de ani și de azi pot fi citite aici.
-------------------------
Articol realizat cu sprijinul Știință și Comunicare
