China a anunțat că va solicita permise de export pentru unele produse din grafit, pentru a proteja securitatea naţională, în cea mai recentă acţiune de control al aprovizionării cu minerale critice, transmite News.ro, citând Reuters.
China este cel mai mare producător şi exportator de grafit din lume, un material folosit în aproape toate bateriile pentru vehicule electrice.
Cerinţa, ca răspuns la provocările legate de dominaţia sa globală în sectorul productiv, urmează anunţului din iulie privind restricţii similare la export pentru produsele cu galiu şi germaniu, utilizate în cipurile computerelor şi altor componente electronice.
Citește și: Weltmeister, primul mare constructor chinez de mașini electrice care dă faliment
Considerate pe scară largă ca represalii la restricţiile SUA asupra vânzărilor de tehnologii către China, restricţiile exporturilor de grafit au sporit îngrijorarea în Occident că China ar putea limita exporturile de alte materiale, inclusiv cele de pământuri rare, a căror producţie o domină.
Tom Kavanagh, director pentru metale pentru baterii la Argus, a spus că alte minerale critice pe care China le domină includ forme de cobalt rafinat, nichel şi mangan, utilizate de bateriile mașanilor electrice.
”Este de imaginat că vor folosi acest lucru în avantajul lor, deoarece restul lumii încearcă să-şi mărească producţia de baterii”, a spus el.
În 2010, China a restricţionat exporturile de pământuri rare către Japonia, în urma unei dispute teritoriale, provocând creşterea preţurilor, în timp ce Japonia a încercat să găsească surse alternative.
Beijingul a spus că restricţiile au fost bazate pe preocupări de mediu.
Citește și: VIDEO Citroën ë-C3, prima mașină electrică făcută în Europa care dă șah Daciei Spring: 23.300 €
Ce sunt pământurile rare de care depind mașinile electrice și majoritatea electronicelor
Pământurile rare sunt un grup de 17 elemente utilizate în produse de la lasere şi echipamente militare până la magneţi găsiţi în vehicule electrice, turbine eoliene şi electronice de larg consum, cum ar fi iPhone-urile.
Cele 17 sunt: lantan, ceriu, praseodim, neodim, prometiu, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disproziu, holmiu, erbiu, tuliu, iterbiu, lutetiu, scandiu, ytriu.
Citește și: O baterie de Dacia Spring: 7.000 €, la Tesla: 20.000 €. Când se strică e daună totală. Cine plătește
China domină piața de pământuri rare
Minerit: China a reprezentat 70% din producţia minelor mondiale de pământuri rare în 2022, urmată de Statele Unite ale Americii, Australia, Myanmar şi Thailanda, arată datele USGS (United States Geological Survey).
Procesare: China găzduieşte cel puţin 85% din capacitatea lumii de a procesa minereurile de pământuri rare în materiale pe care producătorii le pot folosi, potrivit companiei de cercetare Adamas Intelligence în 2019.
Exporturi: Exporturile chineze de pământuri rare au scăzut în septembrie faţă de luna precedentă, dar au crescut cu 6,6% în primele nouă luni ale anului, până la 40.371,8 tone, au arătat datele vamale chineze. China a exportat 48.728 de tone de pământuri rare în 2022, în scădere cu 0,4% faţă de anul precedent.
Majoritatea importurilor Statelor Unite de pământuri rare sunt din China, dar această dependenţă a scăzut la 74% între 2018 şi 2021, de la 80% în 2014 până în 2017.
Unde se găsesc cele mai mari resurse de pământuri rare
Se estimează că China are 44 de milioane de tone de oxid de pământuri rare (ROE) echivalent în rezerve, sau 34% din totalul mondial, au arătat datele USGS.
Se estimează că Vietnam, Rusia şi Brazilia au puţin peste 20 de milioane de tone fiecare, în timp ce India are 6,9 milioane, Australia are 4,2 milioane şi Statele Unite ale Americii 2,3 milioane de tone.
China a restricționat prima dată exporturile de pânturi rare către Japonia, în 2010, ca pedeapsă
În 2010, China a restricționat exporturile de pământuri rare către Japonia în timpul unei dispute cu privire la insulele aflate în litigiu.
Beijingul a redus apoi exporturile globale de pământuri rare, spunând că încearcă să reducă poluarea şi să păstreze resursele.
Japonia, Uniunea Europeană şi Statele Unite au contestat cu succes acţiunea Chinei într-un caz la Organizaţia Mondială a Comerţului.
Episodul a determinat Japonia, care se bazase pe China pentru aproape toate pământurile sale rare, să găsească furnizori alternativi pentru a-şi reduce dependenţa de China. A investit în producătorul australian Lynas şi a redus ponderea importurilor sale de pământuri rare din China la 58% până în 2018.
Cum domină China piața de pământuri rare? Nu respectă normele de mediu
Pământurile rare sunt relativ abundente, dar apar în concentraţii scăzute şi se găsesc de obicei amestecate între ele sau cu elemente radioactive precum uraniul şi toriu.
Proprietăţile chimice ale pământurilor rare le fac dificil de separat de materialele din jur, iar prelucrarea generează deşeuri toxice.
Standardele de mediu laxe au permis Chinei să-şi dezvolte dominaţia în pământurile rare în ultimele decenii, pe măsură ce producătorii occidentali au părăsit industria.
Ce fac țările pentru a-și reduce depedența de pământurile rare din China
Ţările occidentale au sporit sprijinul pentru a stimula producţia internă de minerale esenţiale, inclusiv pământuri rare.
Australia, Canada, Uniunea Europeană şi Statele Unite au stabilit politici şi pachete de sprijin pentru sectoarele lor critice de minerale.
MP Materials, cu sediul în SUA, extrage oxizi de pământuri rare la mina Mountain Pass din California şi expediază o parte în China pentru prelucrare în neodim şi alte metale pământuri rare.
MP a anunţat în august că a deschis o fabrică de separare în Statele Unite şi rafinează cantităţi mici în California, dar nu a publicat date privind volumele.
Producătorul de vehicule electrice Tesla se îndepărtează de pământurile rare în modelele viitoare, pentru a atenua riscurile de mediu şi de aprovizionare, deoarece industria pământurilor rare are probleme să satisfacă cererea.
China a crescut cu 14% producția de pământuri rare pentru 2023
China şi-a mărit cota de exploatare a pământurilor rare pentru acest an la un nivel record de 240.000 de tone, au arătat datele guvernamentale luna trecută.
Sistemul de cote, emis de obicei în două loturi pe an, a fost pus în aplicare ca răspuns la problemele de lungă durată ale Chinei cu mineritul ilegal.
Cota de producţie minieră pentru întregul an pentru 2023, inclusiv 120.000 de tone emise în martie, reprezintă o creştere cu 14% faţă de 2022.
