Deficitul bugetului general consolidat a urcat în primele şapte luni ale acestui an la 71,04 miliarde de lei, reprezentând 4,02% din PIB, comparativ cu un deficit de 38,6 miliarde de lei, respectiv 2,40% din PIB, înregistrat în perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF). Iar la sfârșitul anului 2024 deficitul bugetar ar putea ajunge la 7-8%.
Totodată, specialiștii estimează că România va încheia anul cu o creștere economică de circa 1%, la limita recesiunii.
Citește și: Aproape de recesiune. Economia creşte cu numai 1%. Creșterile de taxe, singura soluție
Cu un deficit de 4% din PIB, Guvernul face rectificare bugetară de zeci de miliarde. Cine ia bani
Guvernul pregătește însă o rectificare bugetară de zeci de miliarde. Cele mai mari fonduri suplimentare vor merge către Sănătate, Educație, Transpoturi, Finanțe și Dezvoltare.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va primi fonduri importante la rectificarea bugetară din acest an, respectiv 11,32 miliarde de lei, iar Ministerul Sănătăţii va avea în plus 168 milioane de lei printre altele pentru asigurarea sumelor necesare pentru medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, precum şi pentru investiţii în spitale, potrivit unor surse guvernamentale, informează Agerpres.
"Se suplimentează bugetul CNAS cu 11,324 miliarde de lei, fapt ce reflectă un angajament ferm faţă de protecţia sănătăţii populaţiei şi se suplimentează bugetul Ministerului Sănătăţii cu 168 milioane lei.
Citește și: Se poate industrializa România cum vrea Ciolacu? Fabrici chimice, de tractoare, scoase de pe butuci?
Sunt bani pentru asigurarea sumelor necesare pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, precum şi pentru investiţii în spitale.
Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicate sănătăţii înregistrează o creştere de 26%, cu un sold suplimentar de 18,6 miliarde de lei", au precizat sursele citate.
Ministerul Transporturilor primeşte suplimentar 5 miliarde lei pentru a putea aloca în continuare cofinanţare pentru proiectele de infrastructură finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Principalele obiective de investiţii distincte pentru care s-au efectuat plăţi în semestrul I al anului 2024 sunt Autostrada Sibiu - Piteşti - 1,1 miliarde lei, Autostrada Ploieşti - Buzău - 0,76 miliarde lei, Autostrada Buzău - Focşani - 0,72 miliarde lei, Autostrada de Centură Bucureşti - 0,62 miliarde lei, Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria - 0,54 miliarde lei, Tren metropolitan Gilau-Floresti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bontida - 0,50 miliarde lei.
Citește și: „Stabilitate” instabilă în România. Avem peste dublul inflație din UE pentru a șasea lună la rând
Ministerul Educaţiei va primi în plus 4,59 miliarde de lei pentru salariile cadrelor didactice, bursele elevilor şi naveta acestora. Comparativ cu anul 2023, alocările pentru educaţie cresc cu 61%, atingând un volum total de 58,5 miliarde de lei, cu 22,2 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor din anul 2022, menţionează sursele.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene primeşte peste 3,3 miliarde lei pentru proiecte finanţate din FEN (vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educaţional pentru anul şcolar 2024-2025 pentru copii defavorizaţi, prima didactică).
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte suplimentar 2 miliarde de lei pentru proiectele finanţate din fonduri europene, iar Ministerul Energiei 1,2 miliarde lei pentru proiecte de investiţii destinate producţiei de energie din surse regenerabile şi pentru închiderea în siguranţă a minelor de huilă la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului.
Bugetele autorităţilor locale vor fi suplimentate cu 2,6 miliarde lei, ajungând la o alocare de 29,5 miliarde lei, care include cheltuieli de funcţionare în domeniul asistenţei sociale, medico-sociale şi decontării transportului pentru elevi, cât şi programele dedicate şcolilor (exemplu masa caldă).
Potrivit surselor guvernamentale, Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice va ajunge la un buget de 13,7 miliarde de lei, cu un plus de 40% comparativ cu bugetul anului 2023, respectiv 9,7 miliarde de lei, destinat în cea mai mare parte continuării susţinerii proiectelor de investiţii din programele naţionale "Anghel Saligny", PNDL 1 şi 2, precum şi programelor Companiei Naţionale de Investiţii.
Ministerul Finanţelor primeşte suplimentar 14 miliarde de lei pentru asigurarea cofinanţării pentru accesarea fondurilor europene pentru programele regionale (POR-uri 2021-2027), implementarea proiectelor de digitalizare ale MF şi schemele de ajutor de stat gestionate de MF (subvenţia dobânzilor la IMM Invest Plus, subvenţia accizei la motorină, schemele de ajutor de stat pt investiţii - programul de industrializare).
"Bugetul pentru 2024 a fost de la bun început construit în jurul investiţiilor esenţiale în infrastructură şi îmbunătăţirii marilor servicii publice, dovadă că bugetul pentru investiţii la începutul anului a însumat la aproximativ 120,1 miliarde lei, fiind anul cu cea mai mare pondere a investiţiilor în PIB.
Guvernul mizează pe o o creştere a veniturilor bugetare cu 13,7 miliarde lei
La şapte luni, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 56,99 miliarde lei lei, cu 46,4% mai mult decât anul trecut. Bugetul pentru sănătate prezintă o creştere substanţială", au mai arătat sursele menţionate.
Potrivit acestora, autorităţile estimează o creştere a veniturilor bugetare, în urma măsurilor instituite de Ordonanţa privind amnistia fiscală ANAF urmând să încaseze în plus 7,9 miliarde de lei.
De asemenea, se estimează o creştere a veniturilor aferente impozitului pe venit şi salarii, cât şi a contribuţiilor de asigurări sociale de peste 5,8 miliarde de lei la nivelul bugetului general consolidat, în contextul creşterii veniturilor populaţiei.
