„Bugetul nu se închide“, a afirmat președintele Iohannis la o întâlnire cu presa. În consecință, PSD a decis să atace băncile, companiile din telecomunicații și pe cele din energie pentru a face rost de resurse.
Cheltuielile au explodat încă din 2018: pensiile speciale au consumat peste 9 miliarde de lei, salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 25%, față de 2017, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 25,5% față de anul precedent, acesta fiind efectul împrumuturilor tot mai frecvente la care apelează guvernul Dăncilă. De altfel, cheltuielile cu dobânzile au înghițit 1,2% din PIB, la sfârșitul lui octombrie, față de 1% în octombrie 2017.
În 2019, PSD vrea să majoreze substanțial pensiile. Noua lege a pensiilor se află însă la Curtea Constituțională, iar contestația opoziției va fi dezbătută abia în februarie.
Într-o discuție neoficială cu presa, președintele Iohannis a spus că PSD a încercat să îl învinuiască pe el pentru întârzierea bugetului pe 2019, dar CSAT a dat, după două runde de dezbateri, avizul pe proiectul Guvernului.
Condamnatul Vâlcov reprezintă Guvernul
Pe acest fond, la mijlocul lunii decembrie, consilierul guvernamental Darius Vâlcov – condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție – a anunțat măsuri fiscale fără precedent.
Ordonanța pe care PSD a denumit-o „taxa pe lăcomie“ vine în totală contradicție cu declarațiile făcute de premierul Viorica Dăncilă și de ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici la începutul anului.
„Cât timp voi fi prim ministru nu voi introduce nicio taxă nouă în România. Scopul meu este acela de a ușura și de a simplifica viața economică, nu de a o complica“, afirma Dăncilă în ianuarie 2018. „Nu se va adopta în acest an nicio taxă suplimentară, nicio creștere a unei taxe, impozit și așa mai departe. Asta este abordarea mea. Sub conducerea mea nu se vor pune în România taxe și impozite suplimentare, nici număr, nici cuantum, obligația mea e să fac invers“, afirma, tot atunci, Eugen Teodorovici, la o audiere în comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului. Niciunul din ei nu a explicat de ce s-a răzgândit.
Newsweek România vă prezintă efectele măsurilor haotice luate de guvernul PSD peste noapte, fără consultarea mediului de afaceri și fără o dezbatere publică de 30 de zile, așa cum prevede legea transparenței decizionale. Ministerul Justiției a formulat nu mai puțin de 72 de obiecții la acest act legislativ. De exemplu, ministerul condus de Tudorel Toader a atras atenția Finanțelor că este afectat principiul predictibilității în cazul în care măsurile intră imediat în vigoare și, totodată, a atenționat că se impun și norme trazitorii, astfel încât administratorii fondurilor de pensii private (Pilonul II) să nu se trezească că nu-și mai pot derula activitatea.
De altfel, chiar înainte ca ordonanța să fie publicată în Monitorul Oficial, bursa s-a prăbușit, fiind „pe roșu“ timp de mai multe zile în decembrie 2018.
Atac la bănci
Ordonanța de urgență a Guvernului, adoptată pe 21 decembrie, instituie o așa numită „taxă pe lăcomie“ – denumită ca atare în textul actului legislativ, fapt fără precedent – în cazul în care dobânzile la împrumuturile acordate de bănci depășesc un anumit plafon. Ordonanţa prevede o taxare de 0,1% din activele financiare dacă se depăşeşte cu 0,5 puncte procentuale pragul de 2% al Robor, 0,2% din activele financiare dacă se depăşeşte nivelul de referinţă cu 1,01-1,5 puncte procentuale, 0,4% din activele financiare dacă se depăşeşte pragul cu 1,51-2 puncte procentuale şi la o depăşire de peste 2 puncte procentuale a pragului, taxa pe activele financiare va fi de 0,5%.
Potrivit Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), efectele vor fi:
- Consumatorul român și companiile active în România nu sunt sprijinite de această măsură, deoarece condițiile de finanțare se vor înăspri, iar costurile adiționale se pot transferă parțial către consumatorul final. Taxa impusă de PSD va fi plătită, de fapt, de către clienți.
- Pe termen mediu, inclusiv statul român urmează să aibă foarte mult de suferit, din cauza creșterii insolvențelor și a disponibilizării personalului din companiile foarte vulnerabile. Mai clar: băncile vor reduce volumul creditelor acordate, ceea ce înseamnă că producţia economică şi consumul intern nu pot creşte cu vitezele aşteptate.
- Comparație cu alte țări din UE, întrucât această măsură există sub diferite forme și în alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franța, Germania sau Austria): există diferențe majore privind modalitatea de aplicare și destinația fondurilor. Majoritatea țărilor respective au implementat aceste măsuri după dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate și perspectivele unor măsuri finale optime) și utilizează fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmează să fie oferite sectorului bancar în contextul unei crize financiare majore.
În plus: majoritatea băncilor din România sunt deţinute de companii străine, deci există riscul că acestea să investească mai puţin în filialele din România.
Citește toate analizele despre cum va arăta economia românească în 2019
Aterizarea dură care ne așteaptă
Cum să pui o economie pe butuci
Dragoș Anastasiu: Încrederea este la minimul istoric
Atac la companiile energetice
Ordonanța Vâlcov-Teodorovici plafonează prețul la gaze și curent electric pentru clienți casnici și micile companii și impune o taxă de 2% din cifra de afaceri a tuturor companiilor energetice.
Cum cele mai mari companii din acest sector sunt deținute de stat, acestea nu au făcut comentarii publice. Presa a arătat însă că Nuclearelectrica și Hidroelectrica vor fi printre cele mai afectate companii de stat. Șocul măsurilor depinde însă de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, care decide ce cantitate se vinde la preț reglementat.
Nuclearelectrica și Hidroelectrica produc cea mai ieftină energie, deci se estimează că vor avea sarcina să asigure cea mai mare parte din consumul casnicilor, la preţurile impuse de PSD. Înainte de anunțarea ordonanței, Hidroelectrica dorea să investească circa 5 miliarde de lei în următorii cinci ani, estimând un profit de două miliarde de lei în 2018. Aceste investiții vor fi probabil diminuate.
Nuclearelectrica trebuie să extindă durata de viaţă a Unităţii 1, care operează de circa 22 de ani, o investiție de peste un milliard de euro și care nu poate fi amânată. În plus, Nuclearelectrica negociază cu o companie chineză deschiderea Unităților 3 și 4 – investiție de 6 mili-arde de euro. Și această companie va avea probleme să-și susțină investițiile.
Complexul Energetic Oltenia riscă falimentul. Societatea era oricum afectată de creșterea de patru ori a certificatelor de bioxid de carbon. Pierderea pe 2018 era estimată la un miliard de lei. Va fi afectat și Complexul Energetic Hunedoara, care în 2019 trebuie să returneze un ajutor de stat de 60 de milioane de euro.
Transelectrica avea nevoie să investească în rețeaua de transport a energiei electrice. Din 54 de linii analizate de companie, 52 erau într-o stare extrem de proastă. Din 80 de stații de transformare, peste o treime aveau nevoie de investiții urgente, doar două fiind în stare considerată „bună“. Din totalul liniilor electrice aeriene, 83,6% au anul punerii în funcțiune între perioada 1960 - 1979, 14,1% între anii 1980 și 1999, și doar 2,3% după anul 2000. În 2016, o defecțiune a rețelei Transelectrica a lăsat, parțial, două județe în întuneric, Vâlcea și Argeș, fapt fără precedent din 1977. În condițiile în care Transelectrica va plăti taxa de 2% pe cifra de afaceri, investițiile vor fi din nou diminuate.
Investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, oricum puse sub semnul întrebării de legea offshore, se vor amâna, întrucât Guvernul impune plafonarea prețului la gaze.
Atac la IMM-uri
Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii a explicat că ordonanța Teodorovici-Vâlcov va lovi și aceste companii, datorită măsurilor luate pe piața muncii.
Domeniile în care mediul privat poate angaja zilieri se restrâng de la 26 la 6. Această măsură vine după ce Guvernul deja supraimpozitase contractele
part-time. În plus, se instituie un al treilea salariu minim, în domeniul construcțiilor. Drept urmare, va creşte numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi, de obicei, fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţa muncii.
Costurile de creditare vor crește datorită măsurilor impuse băncilor
Impredictibilitate a mediului de afaceri: se aduc noi modificări ale Codului Fiscal, începând cu 1 ianurie 2019, în 28 de puncte, care se adaugă celor 236 modificări ale Codului Fiscal impuse în 11,5 luni din 2018. De altfel, în Consiliul Economic și Social, reprezentații IMM-urilor au avizat negativ proiectul Guvernului.
Atac la companiile de comunicații
Într-un gest fără precedent, toate companiile de comunicații, plus Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP), au protestat față de intenția Executivului de a impune o taxă de 3% pe cifra de afaceri. Taxa este colectată de ANCOM, dar Guvernul ar putea decide, prin HG, să pună mâna pe acești bani, așa cum s-a mai întâmplat. În prezent, această taxă, denumită tarif de monitorizare, este de 0,4%. Tariful se aplică numai dacă ANCOM nu-și acoperă cheltuielile administrative cu veniturile din celelalte surse de finanțare, ori autoritatea a fost mereu pe excedent de peste 100 milioane lei în ultimii 10 ani, ajungând să dețină în prezent în conturi peste 1 miliard de lei.
Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează investițiile. Țintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor „albe“ (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) - vor fi ratate. Suprataxarea industriei de telecomunicații duce la creșterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creșterea numărului de abonamente Internet și/sau servicii telecomunicații mobile va încetini.
Măsurile contravin cadrului legislativ european și național. Aceste taxe ar trebui să acopere doar valoarea costurilor administrative suportate de către Autoritatea de reglementare, respectiv valoarea drepturilor de utilizare a resurselor care se alocă.
Atac la Pilonul II de pensii
PSD a pus ochii pe Pilonul II de pensii încă din 2017 și a cochetat cu ideea ca fie să confiște banii depuși în fondurile administrate privat, fie să diminueze sumele dirijate către aceste fonduri. În aprilie 2017, NN Pensii trimitea o scrisoare către clienții săi: „În ultimele săptămâni, au existat discuții în spațiul public cu privire la o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private“. PSD a reacționat dur, iar Autoritatea de Suprave-ghere Financiară (ASF) a amendat fondul cu 750.000 de lei.
Acum, toate fondurile de pensii administrate privat avertizează că Guvernul aruncă țara în haos.
Prin această OUG, acționarii celor șapte administratori de fonduri de pensii de Pilon II sunt obligați să aducă majorări de capital de circa 3,7 miliarde de lei (800 de milioane de euro), adică de 10 ori mai mult decât capitalul social existent în industrie.
În plus, cei care contribuie în prezent la Pilonul II vor putea să opteze ca toată contribuţia lunară reţinută din salariu să fie virată doar spre Pilonul I (pensia de stat), fără să mai continue să participe cu noi sume la Pilonul II (pensia privată obligatorie).
„Cerințele absurde de majorari de capital de circa 800 milioane de euro, împreună cu opționalizarea sistemului și reducerea cu 67% a comisioanelor - mai jos decât oriunde în sisteme similare de pensii private din lume - fac practic imposibilă continuarea existenței Pilonului II dincolo de 30 iunie 2019. Sunt circa 6,04 milioane de contributori la Pilonul II de pensii cu peste cinci ani de cotizare și care, teoretic, s-ar putea retrage“, a declarat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al Asociației administratorilor fondurilor de pensii.
Atac la Sănătăte și mierea copiilor
Prin ordonanța Vâlcov-Teodorovici, Guvernul confiscă banii colectați prin taxa pe viciu. Până acum, acești bani se duceau direct în bugetul Ministerului Sănătății. Prin această ordonanță, aceste sume se virează la buget, fără vreo garanție că se redistribuie către Sănătate. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a refuzat să comenteze situația.
În 2019, taxa pe viciu va aduce estimativ la buget circa 1,3 miliarde de lei, adică 270 de milioane de euro. Spitalul de oncologie pediatrică construit de ONG-ul „Dăruiește Viață“ în curtea spitalului „Marie Curie“ din București, din bani proveniți din donații și sponsorizări, este estimat la aproximativ 16 milioane de euro, costuri totale, din care 10 milioane au fost deja strânși. 270 de milioane de euro, suma totală colectată în anul 2017 din taxa pe viciu, este echivalentul construirii a 17 astfel de spitale.
Alte efecte asupra bugetarilor:
- Pensiile nu vor crește de la 1 ianuarie 2019, ci de abia de la 1 septembrie 2019.
- Orele suplimentare nu vor fi plătite, chiar dacă Legea salarizării unitare prevedea posibilitatea unui spor de 75% sau 100% din salariul de bază, după caz.
- În perioada 2019-2021, niciun bugetar nu va fi premiat
- Preșcolarii și elevii din clasele I-IV nu vor primi miere de albine până la finalul anului 2021.
Cine câștigă: Rusia, Țiriac și Ioan Niculae
Există și o listă scurtă a celor pe care ordonanța Vâlcov-Teodorovici îi bucură. Un câștigător evident, pe care chiar ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, l-a identificat, este Ion Țiriac. În aprilie, Țiriac a cerut Guvernului să-i sponsorizeze grădinițele private cu program sportiv. Acum, Guvernul s-a conformat și a anunțat o subvenție de 500.000 de euro pentru fiecare astfel de grădiniță, deși ele vor susținute și din taxele plătite de părinți, doar 8% din copii fiind admiși gratuit.
Proiectul lui Țiriac prevede 100 de astfel de grădinițe, deci subvenția ar fi de 50 de milioane de euro. Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a recunoscut că s-a întâlnit cu omul de afaceri și a discutat despre acest proiect. „În discuție a fost și acest proiect: dacă Ministerul este de acord să dea sprijin acestui proiect sau nu. Evident că fiind vorba despre copii, n-avem cum să nu sprijinim acest proiect, măcar cu vorba, că bani pentru un asemenea proiect Ministerul nu are, doar Ministerul Dezvoltării dezvoltă investițiile“, a declarat Andronescu pentru site-ul EduPedu.
Va câștiga, prin subvenționarea gazelor, și omul de afaceri Ioan Niculae, deținătorul companiei Interagro. Niculae a cerut și altor guverne să îi vândă gazele la un preț mai mic, pentru a produce îngrășăminte chimice pe care, în cea mai mare parte, le exportă. El are o condamnare, decisă la 1 noiembrie, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, decizia putând fi atacată cu recurs.
El a mai fost condamnat definitiv în 2015, când a primit o condamnare de 2 ani şi jumătate de închisoare în dosarul „mită pentru PSD“. În conferința de presă de la Palatul Victoria, când a fost anunțată adoptarea în Guvern a ordonanței privind „taxa pe lăcomie“, Darius Vâlcov s-a prefăcut că nu știe de Ioan Niculae, iar o diversiune a lui Teodorovici l-a ajutat să scape de întrebările presei.
Prin subvenționarea gazelor vor câștiga și exportatorii care vor putea cumpăra ieftin, la 68 lei/ Mwh și apoi vor revinde la prețul de piață, de circa 90 lei/ Mwh. Companiile maghiare MET și MFGT sunt cele care vor controla exportul de gaze spre țara vecină. Potrivit G4Media, în spatele companiei MET s-ar afla, prin interpuși, oligarhi unguri, dar și afaceriști ruși.
Citește toate analizele despre cum va arăta economia românească în 2019
Aterizarea dură care ne așteaptă
Cum să pui o economie pe butuci
Dragoș Anastasiu: Încrederea este la minimul istoric
Mediul de afaceri reacționează dur
„Camera de Comerț și Industrie a României consideră că noile măsuri de supraimpozitare anunțate de Guvernul României se constituie într-o lovitură gravă la adresa stabilității economice a României, cu efecte puternic negative asupra companiilor, atât de stat cât și private, cu capital românesc sau străin. Comunitatea de afaceri din România se aștepta ca Guvernul României să sprijine dezvoltarea companiilor și crearea de locuri de muncă și nu să impună măsuri de supraimpozitare“, a declarat Mihai Daraban, președintele CCIR.
El a cerut Executivului să renunțe „de îndată“ la măsurile de supraimpozitare și „să nu mute factura guvernării asupra companiilor înregistrate în România și asupra angajaților lor“.
Camera de Comerț Româno-Americană a difuzat un comunicat în care aprecia că „măsurile propuse, precum și maniera de adoptare a acestora sunt lipsite de responsabilitate și chibzuință, și induc un haos generalizat în economia românească“.
CSAT, chemat să intervină
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) – formată din formată din Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private mici şi mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală Concordia (Concordia), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL) - a solicitat ca ordonanța să fie discutată în CSAT, dar propunerea a fost ignorată.
„Adresăm Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în numele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) o scrisoare deschisă prin care facem public demersul nostru de a solicita includerea pe agenda CSAT, începând cu şedinţa din 28 decembrie 2018, a unor subiecte care prin efectele lor preconizate asupra sectoarelor strategice din economie, respectiv energie, financiar şi comunicaţii, privesc siguranţa naţională: impactul OUG adoptată de Guvernul României în şedinţa din 21 decembrie 2018 asupra stabilităţii fiscale, predictibilităţii procesului legislativ şi deficitului de forţă de muncă.
CDR reprezintă companii româneşti şi străine, mici şi mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României şi angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră trebuie ascultată“, se arată în scrisoarea deschisă. Ședința CSAT nu a aabordat însă acest subiect.
Citește toate analizele despre cum va arăta economia românească în 2019
Aterizarea dură care ne așteaptă
