Economia românească a înregistrat în 2023 un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai puţin decât se estima anterior, conform celui mai recent raport privind "Perspectivele Economice Globale" (Global Economic Prospects), publicat de Banca Mondială (BM).

Iar în ceea ce privește situația economiei la nivel global, experții BM spun că este pe cale să înregistreze cea mai proastă creştere într-o jumătate de deceniu din ultimii 30 de ani. 

Economia României nu „duduie” decât la Guvern. Ce spune Banca Mondială

Economia României a tras frâna de mână în 2023 și a încetinit cu 0,8%, față de previziunile Băncii Mondiale, până la 1,8%. 

Iar „frâna” e și mai mare față de socotelile guvernanților. Proiectul de buget pe 2023 a fost construit de Guvern pe un cadru economic cu o creștere economică de 2,8%. 

Economia României a încetinit în partea a doua a anului 2023, iar creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată, se arată în Raportul BNR de analiză a convergenţei „România – Zona Euro MONITOR” nr. 14/2023, publicat în decembrie 2023.

Citește și: Inflația ar putea depăși estimarea BNR. Politicile fiscale ale guvernului aduc scumpiri masive

„Şi 2023 a fost un an economic tare complicat pentru România. Inflaţia a mers în jos, în ton cu evoluţia în Europa, chiar dacă mai lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului şi creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată.

Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar, care în 2023 a rămas probabil în jur de 6% din PIB – precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeană, a fost 6,23%).

România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are probabil cel mai mare deficit structural în UE.

Ţinta asumată de guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealistă şi judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcţie a fost cu hibe (venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate).

De aceea se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3% din PIB în câţiva ani”, se menţionează în raport, potrivit Agerpres.

Citește și: 11 miliarde de euro deficit bugetar. Care este limita de la care nu se mai pot mări pensiile

Bugetul României pe 2024, configurat pe o creștere economică de 3,4%. BM estimează din start 3,3%

De asemenea, BM a revizuit în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi 2025, când creşterea reală a PIB-ului ar urma să fie de 3,3%, respectiv, de 3,8%. Comparativ, în luna iunie a anului trecut, Banca Mondială prognoza pentru România o creştere de 3,9% în 2024 şi de 4,1% în 2025.

Bugetul României pe 2024 a fost configurat de Guvernul Ciolacu pe o creştere economică de 3,4%, apropiată de estimarea BM de 3,3%, dar care poate fi oricând revizuită, o inflaţie medie anuală de 6% şi un deficit de 5% din PIB, potrivit Strategiei Fiscal - Bugetare 2024 - 2026.

"Cererea internă va constitui elementul principal prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,5%), efect al dezvoltării unor proiecte importante de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare a consumului final, uşor sub cea a produsului intern brut, respectiv 3,3%.

Pe latura ofertei, construcţiile vor continua să fie cel mai dinamic sector cu o majorare a VAB de 7,1%, bazată în principal pe atragerea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene. Sectorul terţiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu un spor de 3,5%.

Pentru industrie s-a prevăzut o creştere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de 1,2%, în condiţiile menţinerii unui context geopolitic incert", se precizează în document.

Citește și: Câte miliarde de euro ne costă pensiile speciale? S-ar putea face 120 km de autostradă pe an

Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.

"Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2024-2027 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală", se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2024 şi proiecţia acesteia pe anii 2025 - 2027.

Astfel, în anul 2024 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 586,1 miliarde lei în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2027 la 693,1 miliarde lei.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA (20,4%), sume primite de la UE (11,8 % din total venituri), impozit pe salarii şi venit (7,9% din PIB) şi venituri nefiscale (7,8% din total venituri).

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul viitor sunt în sumă de 672,8 miliarde lei şi vor creşte treptat pentru ca în anul 2027 să ajungă la 755,2 miliarde lei, respectiv 34,66% din PIB, înregistrând o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB, datorită nevoii de ajustare a deficitului bugetar, explică iniţiatorii.

În 2024, cheltuielile cu asistenţa socială vor reprezenta 12,1% din PIB.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, iar cele destinate investiţiilor însumează aproximativ 120,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,9% în PIB.

Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2024 se situează asistenţa socială (31,1% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,7% din total) şi cheltuieli de investiţii (17,8% din total).

Numărul total al şomerilor este estimat la 215.000 persoane, iar câştigul salarial mediu net la 4.733 lei.

Ce spune Banca Mondială despre situația economică globală. Risc sporit de recesiune!

La nivel mondial, Banca Mondială avertizează că în 2024 economia mondială va încetini pentru al treilea an consecutiv.

Instituţia financiară cu sediul la Washington prognozează că Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 2,4% în acest an, după o creştere de 2,6% în 2023, una de 3% în 2022 şi de 6,2% în 2021, când a avut loc o revenire după terminarea pandemiei.

Asta ar face creşterea economică mondială înregistrată în perioada 2020 - 2024 mai slabă decât cea consemnată în anii din preajma crizei financiare globale 2008 - 2009, a crizei financiare asiatice de la finele anilor '90 şi a încetinirii de la începutul anilor 2000, a declarat adjunctul economistului şef de la banca Mondială, Ayhan Kose.

Dacă excludem contracţia economică provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai slabă de după criza financiară din 2009, subliniază Banca Mondială.

Raportul BM prognozează că în 2025 avansul economiei mondiale va accelera până la 2,7%, dar şi în acest caz cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de 3% din luna iunie a anului trecut, motivul principal fiind încetinirile înregistrate de economiile avansate.

În acest condiţii, obiectivul Băncii Mondiale de a elimina sărăcia extremă până în 2030 pare a fi imposibil de atins, în condiţiile în care activitatea economică este ţinută pe loc de conflictele geopolitice.

"În absenţa unei modificări majore de direcţie, deceniul 2020 va intra în istorie drept deceniul oportunităţilor irosite", a avertizat economistul şef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill.

Banca Mondială precizează că o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor anuale de aproximativ 2.400 miliarde de dolari necesare pentru a face tranziţia la energia curată şi adaptarea la schimbările climatice.

Instituţia financiară a studiat efectele unei accelerări a investiţiilor cu cel puţin 4% pe an şi a descoperit că impulsionează creşterea veniturilor per-capita, producţia în sectoarele manufacturier şi serviciilor şi, totodată, îmbunătăţeşte poziţia fiscală a ţărilor.

Însă, astfel de accelerări cer reforme comprehensive, inclusiv reforme structurale pentru a majora comerţul şi fluxurile financiare transfrontaliere, precum şi îmbunătăţiri în domeniile politicilor fiscale şi monetare.