Activitățile economice bazate pe resursa de lemn au reprezentat 4,5% din PIB-ul României la nivelul anului trecut, respectiv 9,86 miliarde de euro anual, susținând peste 330.000 de locuri de muncă prin efectele directe, indirecte și induse, chiar dacă România a recoltat un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63% (primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%), conform unui studiu publicat de PwC în septembrie 2022.
Actorii din industria lemnului trag, însă, un semnal de alarmă, indicând că lucrurile s-ar putea schimba. Și nu în bine.
Conform unui sondaj realizat recent de Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn, 88% dintre repondenți au afirmat că sectorul lemnului din România traversează o perioadă de criză, generată de o combinaţie de factori: preţurile prea mari pentru sortimentele industriale de lemn şi volumul redus al ofertei, costurile de producţie din ce în ce mai ridicate, ca urmare a creşterii preţurilor tuturor inputurilor (utilităţi, forţă de muncă, materie primă) și reducerea cererii agregate pe piaţa internă şi internaţională.
Citește și: Evaluarea lemnului recoltat e suprareglementată în România. Dar nu există standard clar de măsurare
"Acest cumul de factori a generat o furtună perfectă, care a oprit deja o treime din producţia industrială şi a ridicat preţurile cu aproape 70% în ultimii doi ani.
Poate cel mai clar indicator a fost criza lemnului de foc din sezonul rece 2022-2023.
În contextul lipsei de resursă şi a preţurilor necompetitive pe piaţa internă, OUG 134/2022 prin care preţurile lemnului de foc au fost plafonate a generat imediat penurie în piaţă, a creat condiţii pentru comerţ ilicit într-un domeniu vulnerabil, a dus la o recrudescenţă a tăierilor ilegale pentru asigurarea confortului termic al populaţiei - peste 3,5 milioane de gospodării depind de lemn pentru încălzire în România.
Paradoxul românesc: producem de trei ori cât consumăm, dar ne confruntăm cu sărăcie energetică. Jumătate din gospodării depind de lemnul de foc şi nu au alternative - de 30 de ani se vehiculează soluţii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investiţiile în comunităţile rurale lipsesc aproape cu desăvârşire", este de părere preşedintele AIL - Prolemn, Cătălin Tobescu.
Industria lemnului din România a scăzut cu peste 30% într-un an. Prețurile, mai mari și cu 40% față de alte țări UE
Conform indicilor producției industriale publicați de INS pentru luna februarie 2023, producția in industria lemnului din România s-a situat la un nivel de 69,2 % în februarie 2023 față de februarie 2022. Adică, a scăzut cu 30,8%.
În cadrul unei conferințe organizate la sfârșitul lunii mai 2023, la care au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai Parlamentului și ai autorităților din domeniu, precum și reprezentanți din mediul academic și de cercetare, membri ai Asociația Industriei Lemnului - Prolemn au subliniat că a februarie 2023 fost a șasea lună consecutivă de scădere a producției, iar trendul reducerii de activitate în industria lemnului continuă.
"Preţurile resursei de lemn se menţin în România la un nivel cu 30-40% mai mari faţă de preţurile aceloraşi sortimente în alte ţări europene, efect al crizei artificiale de resursă create în toamna anului trecut pe segmentul lemnului de foc, cu rezultat în preţuri de adjudecare la licitaţiile principale organizate de RNP-Romsilva pentru producţia anului 2023 la maxime istorice, cu 250% mai mari faţă de preţurile de referinţă", a explicat preşedintele AIL - Prolemn, Cătălin Tobescu, cadrul conferinței „Lemnul este genial: potențial verde pentru o industrie a viitorului”.
Indicii prețurilor producției industriale publicați de INS arată în domeniul prelucrării lemnului o creștere a prețurilor de 40,88% în ianuarie 2022, față de ianuarie 2021, și o continuare a creșterii prețurilor în 2023, cu o creștere de 19,87% în ianuarie 2023, față de ianuarie 2022.
Efectul compus al creșterii prețurilor produselor din lemn este de aproape 70% pentru perioada ianuarie 2021-ianuarie 2023, creșteri care situează acest domeniu de activitate în topul inflației din România.
Bușteanul de gater de fag în Franța, sortat și livrat în fabrică, costă 80 – 85 €/mc, în România costă peste 120 €/mc
Deși țara noastră are păduri sănătoase și bine gospodărite, cu o creștere constantă a suprafețelor împădurite și cea mai mare creștere anuală a volumului de lemn pe hectar din Europa, recolta de lemn situează România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, conform studiului PwC din septembrie 2022.
Atât din fondul forestier proprietate a statului cât și de pe micile proprietăți de păduri recoltăm mult mai puțin lemn decât am putea face.
Posibilitatea la nivel național este de cel puțin 25-26 de milioane de metri cubi anual, dar recolta se plasează în jurul cifrei de 19 milioane de metri cubi.
Actorii din industria lemnului au explicat, în cadrul conferinței AIL - Prolemn, că „sunt blocaje administrative care îngreunează accesul proprietarilor de păduri la uzufructul proprietății lor, sunt decizii ale executivului care afectează activitatea, avem tranziția la lemn fasonat care se desfășoară cu mare încetineală”.
„Principalul administrator de păduri, RNP – Romsilva, a redus volumul de masă lemnoasă pus pe piață față de posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice, iar prețurile de pornire la licitațiile RNP nu respectă prețurile de referință – au ajuns la un maxim istoric, cu o creștere de 150% față de 2022 și de aproape 280% față de 2021.
De aceea, prețurile din România sunt extrem de necompetitive raportat la piața europeană: bușteanul de gater de fag în Franța, sortat și livrat în fabrică, are un preț de 80 – 85 de Euro/mc, același preț cu cel achiziționat pe picior în România, volum brut, înainte de a fi exploatat și sortat. Bușteanul de gater de fag sortat are prețuri de peste 120 de Euro/mc”, au mai punctat reprezentanții companiilor din industria lemnului din România.
„Aceste prețuri enorme și lipsa lemnului acolo unde este mare nevoie de el nu doar fac industria românească mai puțin competitivă, ci anulează eforturile de combatere a tăierilor ilegale prin susținerea unei piețe pentru comerțul ilicit cu lemn.
Lemnul tăiat ilegal ajunge să fie vândut local, pe distanțe scurte, ca lemn de foc. Documentele de proveniență sunt folosite pentru legalizarea lemnului ilicit, care ajunge să contamineze lanțurile de aprovizionare prin amestecarea lemnului în depozite.
Industria lemnului este de cele mai multe ori un cumpărător terțiar – nu face și activitatea de exploatare a lemnului.
Deși în majoritatea covârșitoare a cazurilor este un cumpărător de bună credință, care implementează sisteme due diligence puternice și face eforturi pentru conformare mai mult decât prevede legislația, produsele românești poartă stigmatul lemnului ilegal absolut nemeritat”, au mai spus aceștia.
Industria lemnului din România susține reașezarea luptei împotriva tăierilor ilegale pe principiile europene
Actorii din industria lemnului din România reuniți în cadrul conferinței „Lemnul este genial: potențial verde pentru o industrie a viitorului” au afirmat că susțin reașezarea luptei împotriva tăierilor ilegale pe principiile europene, stabilite și prin nou-aprobatul regulament Deforestation-Free Products, care va fi aplicabil din anul 2024: activitatea umană nu trebuie să degradeze pădurea, dar latura comercială trebuie să rămână neafectată, iar operatorii economici să-și întărească sistemele due diligence cu ajutorul sistemelor de trasabilitate robuste și eficiente, care colectează informații, evaluează riscurile și permit dezvoltarea de măsuri pentru diminuarea acestora.
În prezent, în ciuda unui lung proces de dezvoltare din 2008 până în prezent (cu SUMAL 1.0, Radarul Pădurilor în 2014, Inspectorul Pădurilor in 2016, SUMAL 2.0 în 2021), sistemul SUMAL nu valorifică volumul uriaș de informații colectate printr-un sistem de alerte / evaluare de risc, ceea ce afectează eficiența activităților de combatere a tăierilor ilegale.
Suprareglementarea, prin urmărirea materialelor lemnoase nu doar ca proveniență, ci gestionar-comercială mult dincolo de prima punere pe piață a acestora (în comerț, prelucrarea primară și industria mobilei), a indus costuri administrative și blocaje pe acest circuit valoric și a blocat resursele de control în sarcini birocratice.
Dezvoltarea sistemului SUMAL trebuie să continue pe principiile reglementărilor europene, ca bază a unui sistem de due diligence la prima punere pe piață a masei lemnoase.
„România are cel mai complex sistem de trasabilitate pe care l-am întâlnit. SUMAL este foarte complex, extrem de prescriptiv, cu o suită de contravenții care însoțesc cadrul de reglementare.
Uniunea Europeană vine cu propuneri care simplifică lucrurile. Acest tip de trasabilitate este necesară la origine, la exploatare, la prima punere pe piață – până la prima transformare.
Problemele industriei nu vin neapărat din Codul Silvic, ci dintr-o prescriptivitate excesivă a legislației executive”, declarat, în cadrul conferinței „Lemnul este genial: potențial verde pentru o industrie a viitorului”, Prof. univ. dr. Bogdan Popa de la Universitatea Transilvania din Brașov.
„Cel mai important este ca decidenții să înțeleagă că fiecare metru cub de lemn care intră în industria lemnului generează 750 de Euro, din care 250 de Euro se întorc ca venituri la bugetul de stat.
Ar trebui să intre în atenția Ministerului Mediului, care coordonează Regia Națională a Pădurilor, dar din păcate Ministerul Mediului nu prea se ocupă de strategiile legate de valorificarea lemnului.
Industria lemnului funcționează fără nici un fel de susținere și cu foarte multe piedici”, a punctat preşedintele AIL - Prolemn, Cătălin Tobescu.
Noul Cod Silvic, în dezbatere publică
În urma unui proces consultativ cu membrii AIL – Prolemn și parteneri academici, universitari și de pe întregul lanț valoric al lemnului, în cadrul conferinței „Lemnul este genial: potențial verde pentru o industrie a viitorului” au fost prezentate și discutate și mai multe principii pe care industria le dorește incluse în actul normativ fundamental al sectorului.
Specialitștii au concluzionat că trebuie incluse principii de gestionare durabilă pe întregul lanț valoric al lemnului, precum principiul utilizării în cascadă a resursei de lemn, principiul valorificării superioare a lemnului, principii de economie circulară și promovarea eficienței energetice a utilizării resursei.
Strategia pădure-industrii bazate pe lemn, mai spun specialiștii, trebuie să se concentreze pe valorificarea superioară a resursei de lemn, gospodărirea pădurilor trebuie să urmărească sporirea valorii adăugate și a beneficiilor sociale, economice, de mediu și pentru biodiversitate.
Sectorul are nevoie de un cadru de stabilitate, asigurat prin reglementare, dar și prin acțiuni excutive, de exemplu atribuirea rolului de regulator al pieței lemnului pentru RNP – Romsilva.
Pentru asigurarea necesarului de resursă atât pentru populație cât și pentru producția industrială, reprezentanții industriei solicită simplificarea accesului la resursa de lemn pe micile proprietăți din fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier național și creșterea recoltei sustenabile la nivelul posibilității stabilite prin amenajamente.
În același timp, România are nevoie de trasabilitate eficientă, mai spun speciliștii din industria lemnului: SUMAL care să facă urmărirea la prima punere pe piață, cu evaluare de risc și orientarea controlului pe zone de risc prin module de alertă.
„Este nevoie de unitate, să nu mai vorbim de sectorul silvic, sectorul de exploatare și cel de prelucrare. Vrând-nevrând, toți suntem legați într-un fel.
Să existe o unitate, să existe o strategie de realizare a acestei unități, astfel încât, atunci când mergem în fața guvernanților, părerile noastre să nu intre în contradicție”, a declarat Prof. dr. Ioan Seceleanu, președintele Secției de Silvicultură, ASAS „Gh. Ionescu-Șișești”.
„Silvicultura se încheie cu produsul finit din casa noastră, realizat din lemn. Dar nu putem transforma industria aceasta într-o farmacie. Riscăm să conducem industria lemnului spre îngropăciune, într-un sicriu din lemn, cu proveniență certificată”, a estimat și dr. ing. Neculai Marcel Flocea, de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.
Viziunea 2030 a reprezentanților industriei lemnului din România: 10 ținte pentru sectorul pădure – industrii bazate pe lemn
- Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei.
- O mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă.
- Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos.
- Susținerea comunităților locale, a economiei zonei rurale, locuri de muncă sigure și atractive, legătura între zonele rurale și urbane.
- Mediu sănătos, impact vital în combaterea schimbărilor climatice.
- Materiale de construcții regenerabile pentru o viață mai sănătoasă.
- Energie regenerabilă pentru societate.
- Mai multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice, altele decât lemnul.
- Către ZERO deșeuri: economie circulară.
- Diversificarea tehnologiilor și logisticii de producție.
