Când va rezolva SUA problema armelor

În primul weekend din august, doi bărbați înarmați, care cred în supremația albilor, au provocat teroare în masă, separat, în El Paso, Texas, și Dayton, Ohio, secerând la grămadă zeci de oameni, dintre care 32 au fost uciși și 38 răniți la un magazin Walmart și, respectiv, într-un bar.

În orele și zilele de după aceste împușcăruri, politicienii și mass-media au folosit timpul de emisie  pentru a transmite „gânduri și rugăciuni“ victimelor, așa cum se face întotdeauna în America după un atac armat în masă.

În acest moment, a devenit un ritual cu o doză mare de sadism, iar oamenii îi critică pe politicienii care oferă astfel de „omagii“ și pe bună dreptate.

Sfârșitul dezbaterii

Când a avut loc masacrul de la Școala Elementară Sandy Hook, la sfârșitul lui 2012, congresmenii din ambele partide au căzut de acord asupra unei noi legislații, prin care sperau să combată chestiunea accesului persoanelor instabile la armele de foc de mare calibru prin verificări istorice și interzicerea modificării acestor arme.

Din păcate, pasul, care a avut sprijin din ambele partide politice, nu a mai fost făcut până la capăt, pentru că liderul majorității din Camera Reprezentaților, Mitch McConnell, a sabotat acordul, la discreția Asociației Naționale a Armelor (NRA), care are aproape toți senatorii și deputații republicani pe lista de plată.

Într-o postare distribuită masiv pe Twitter în  2015, care revine cel puțin o dată pe lună, de fiecare dată când un asasinat în masă atrage atenția națională, scriitorul și utilizatorul Twitter Dan Hodges (@DPJHodges) a scris
„Privit în retrospectivă, [masacrul de la] Sandy Hook a marcat sfârșitul dezbaterii privind controlul armelor în SUA. Odată ce America a decis că uciderea copiilor este suportabilă, s-a terminat“.

Această afirmație s-a dovedit în cele din urmă adevărată. Rămâne de văzut dacă legislația pe care McConnell a blocat-o după Sandy Hook ar fi făcut vreo mare diferență.

În multe state, este mai ușor să obții o armă decât permisul de șofer. Problema armelor în SUA este atât de profundă, încât una sau două legi nu o vor rezolva, căci există milioane de arme de foc legale și ilegale în toată America, care nu vor dispărea chiar dacă cel de‑al doilea amendament din Constituție (dreptul de a purta arme) ar fi eliminat mâine.

Obsesia Americii pentru arme îi determină pe acei susținători puternici ai celui de-al doilea amendament să indice alte motive pentru aceste crime în masă.

În cazul atacului de la Liceul Columbine din Colorado, din 1999, realizat de doi adolescenți supărați, activiștii pentru dreptul de a purta armă și presa au arătat rapid spre violența din filme și televiziune.

Muzica lui Marilyn Manson a fost indicată drept adevărata cauză a violenței și nu faptul că doi liceeni au fost capabili să procure o cantitate absurdă de arme de foc și muniție.

Situația s-a agravat

Astăzi, nu s-a schimbat nimic, căci republicanii se grăbesc din nou să acuze jocurile video (aceleași jocuri video există în Europa și Asia, de ce nu sunt atacuri și acolo?).

De fapt, situația s-a agravat în ultimii 20 de ani. În cazul Columbine și al altor atacuri armate din școli, media i-a privit pe atacatori cu empatie și i-a văzut ca victime, la rândul  lor, ale abuzurilor, în loc de ceea ce sunt cu adevărat: teroriști.

Mass media și politicienii nu au nicio problemă să îi numească, pe bună dreptate, pe membrii ISIS sau Al Qaeda teroriști, dar refuză adesea să folosească acest termen la adresa tinerilor bărbați albi care sunt responsabili pentru majoritatea atacurilor din America de când Donald Trump a devenit președinte, la începutul lui 2017.

Cum ar putea fi un tânăr alb care scrie un manifest despre cum vrea să-și ia țara înapoi, îl postează online și apoi omoară 20 de persoane mai puțin terorist decât Jihadi John, care a postat videoclipuri în care decapitează ostatici pentru ISIS?

Acoperirea pe care o face mass media ucigașilor cu pielea albă prin comparație cu cea a oricărui alt tip de criminal este evidentă, dar nu e deloc surprinzătoare.

Aceasta este America și așa a fost mereu. Sub conducerea lui Trump, aceste lucruri doar s-au amplificat. Atacatorii extre­miști albi se simt încurajați, știm asta pentru că o spun chiar ei de fiecare dată când pornesc  un masacru pentru că „își vor țara înapoi“.

Al doilea Amendament

Ba, mulți dintre acești criminali strigă că Trump nu este suficient de extrem. În timp ce violența extremiștilor albi este în creștere, evident încurajată de Trump, presa de dreapta și camerele de ecou din politică care nu cred în niciun aspect pozitiv al multiculturalismului, răspunsul nu va fi niciodată cenzurat.

Poate ajută pe termen scurt, dar este mai mult împotriva idealurilor acestei țări decât regândirea celui de-al doilea amendament și a legilor privind controlul armelor.

Asociația Națională a Armelor și pa­sionații de arme afirmă că protejează drepturile americanilor, dar teoria că „un băiat bun cu o armă poate opri unul rău“ nu s-a dovedit eficientă.

Adevărul este că al doilea amendament a fost scris într-o perioadă în care părinții fondatori nici nu aveau cum să își imagineze mitraliere de asalt, arme automate sau nucleare.

Cel mai ridicol lucru la acești mândri deținători de arme este că au dreptul de a cumpăra ceea ce achiziționează și armata, în caz că trebuie să organizeze o miliție care să dea jos un guvern corupt.

Dar, chiar dacă fiecare american ar avea un AK-47, tot nu ar avea nicio șansă în fața armatei care a cheltuit miliarde să devină cea mai puternică din istoria umanității.

Logica conform căreia armele ar fi o necesitate este o aberație în America modernă, cu excepția, poate, a zonelor rurale extreme.

Chiar și în zonele unde armele ar putea fi o necesitate, cele militare automate nu au oricum sens, decât dacă obiectivul este exterminarea fără milă a oamenilor.

Extremiștii albi reprezintă cea mai violentă amenințare în masă pentru cetățenii americani, în epoca în care ne aflăm, dar respingerea ideologiilor poate face mult mai mult. Un site o să fie închis, dar oamenii vor găsi alt loc unde să se adune, fie pe internet, pe dark web sau prin cel mai nou serviciu de mesaje criptate.

NRA, un lobby uriaș

Asociația Națională a Armelor afirmă că are 5 milioane de membri, chiar dacă alte informații arată că ar fi mai puțini. Și așa, 5 milioane nu sunt mulți într-o țară de 327 de milioane, dar influența organizației nu poate fi negată: este una dintre cele mai puternice companii de lobby la Washington.

Au fost publicate recent articole despre puterea internă NRA și eforturile sale financiare, dar organizația își ține afacerile atât de ascunse încât e imposibil să cunoaștem cu adevărat încrengăturile sale.

Politicienii republicani încă susțin armele și NRA la fel de puternic ca dintotdeauna și vor continua să o facă atât timp cât organizația îi plătește.

Între timp, politicienii democrații se chinuie să aplice presiune politică ca urmare a atacurilor în masă, dar nu au nicio infrastructură adevărată pentru a propune și apoi implementa unui control asupra sensibilei chestiuni a armelor.

Până când nu va exista o organizație liberală care să contracareze NRA cu tot atâția bani și influență politică, problema armelor americane va continua și se va agrava.

___________

Adam Tismăneanu este jurnalist în Washington DC, absolvent de jurnalism al Northeastern University din Boston.

___________

Read the English version: America’s Gun Problem