China poftește la teritorii din Japonia și India. „Taiwanul le-a deschis apetitul”. Eforturile chineze de a-și intensifica atitudinea intruzivă și agresivă în Indo-Pacifica provoacă și mai multă consternare în regiune.
Acțiunile recente din jurul Taiwanului, al insulelor japoneze Senkaku, pe care Beijingul le numeşte Diaoyu, din Marea Chinei de Est, împotriva Filipinelor, în Marea Chinei de Sud, și în regiunea Oceanului Indian arată o intensitate în creștere și o lipsă de dorință de a respecta principiile unui cod de conduită, pe care s-au purtat negocieri cu ASEAN, timp de peste două decenii.
China poftește la teritorii din Japonia și India. „Taiwanul le-a deschis apetitul”
Strategiile indo-pacifice ale Indiei, Japoniei, Australiei și SUA doresc să mențină regiunea liberă și deschisă pentru navigație și comerț internațional. Strategia SUA pentru Indo-Pacific încearcă de asemenea să limiteze influența chineză în regiune.
Aceasta include utilizarea măsurilor diplomatice și economice, pentru a contesta hegemonia Chinei, și înseamnă eforturi pentru a împiedica China să stabilească baze permanente în regiune. Această strategie nu a avut succes în totalitate.
Odată cu apropierea rapidă a alegerilor din noiembrie, devotamentul Administrației Biden față de Indo-Pacific se va confrunta cu opoziția unui număr mai mare de activități chineze care contestă libertatea și deschiderea regiunii.
Citeşte şi: FOTO China face manevre militare periculoase și provocatoare în jurul Taiwanului
Aceste eforturi provin din strategia Blue Dragon a Chinei. Chinezii își propun să-și extindă influența și raza strategică pe uscat, mări și oceane, prin această metodă.
Strategia are conotații militare și completează Inițiativa Belt and Road (BRI), o provocare economică și de infrastructură. Aceasta implică o conectivitate sporită, o legătură pe mare în creștere și dorința de a pătrunde în țările și apele neteritoriale ale Chinei, din regiune.
China caută să domine securitatea Indo-Pacificului, să restrângă libertatea de navigație și, în consecință, să aibă un impact asupra comerțului în regiune. Strategia, numită Blue Dragon, include provocări pentru Taiwan, Japonia şi în general pentru țările ASEAN din India și regiunea Oceanului Indian.
Citeşte şi: Poate Japonia profita de tensiunile dintre China și Vest?
Deși aceasta pare a fi o strategie globală bine gândită, fiecare dintre țările vizate este abordată independent și în funcție de circumstanțele locale.
Profesorul Patrick Mendis, diplomat american devenit universitar, a explicat succint strategia Blue Dragon: „Balaurul albastru, Glaucus atlanticus, este un tip de moluscă sau de melc de mare. Se găsește în oceanele Atlantic, Pacific și Indian, în apele temperate și tropicale din întreaga lume. Sunt vietăţi care pot fi mici și plăcut de privit, dar au o înțepătură neplăcută.
Nu tocmai strategia chineză, dar răutatea față de semenii creaturi marine frizează comparația.”
Foto: picryl
Potrivit lui Mendis, interesul chinezesc este în Marea Chinei de Est, unde se ciocnește cu Japonia, în Marea Chinei de Sud, unde se opune pretențiilor țărilor ASEAN, și în Oceanul Indian, unde face față influenței indiene.
Citeşte şi: Beijingul „revine” după „furtuna diplomatică”: „China respectă suveranitatea țărilor ex-sovietice”
China a ridicat pretenții, prin insule recuperate și insule artificiale, pe care a încercat să le revendice ca fiind zone economice exclusive mai mari și să împiedice tranzitul comerțului normal, încălcând Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS).
Beijingul a înarmat mici insule din Marea Chinei de Sud și le-a dezvoltat, transformându-le în baze militare. Infrastructura lor include radare de coastă, baze de rachete și piste. Aceste baze au făcut ca desfășurarea portavioanelor Chinei în Marea Chinei de Sud să fie redundantă, deoarece aceste baze fixe pot întreprinde aceeași activitate.
Strategia Dragonului Albastru implică revendicarea asupra insulelor și apelor care fac parte, în concepția sa, dintr-o aşa-zisă "linie cu nouă liniuțe", denumită acum "linia cu 10 liniuțe", de la lansarea noilor hărți, în august 2023.
Pescuit ilegal, nedeclarat şi nereglementat
Acest lucru a făcut ca China să revendice aproape 90% din Marea Chinei de Sud, ca fiind mare proprie. Înarmată cu legea, prin Garda de Coastă, China sprijină navele care fac pescuit INN (adică ilegal, nedeclarat și nereglementat) în ZEE (zona economică exclusivă) a altor țări, cu forța, dacă este necesar, cu sprijinul Gărzii de Coastă.
Mai mult, Garda de Coastă chineză agresivă intră în zonele în care țările ASEAN ar dori să-și deservească avanposturile maritime. Vietnamul face figură aparte, după ce a întreprins o "diplomație liniștită" și nu a contestat China, conform Eurasian Times.
În ultimii ani, președintele filipinez Ferdinand Marcos a inversat politica docilă a perioadei lui Rodrigo Duterte și acum contestă avansul chinez în insulele sale. Filipinele și-au reînnoit alianța cu Statele Unite și și-au consolidat parteneriatul cu Japonia.
Al cincilea solicitant
"Linia de 10 liniuțe" acoperă și apele din jurul Malaeziei și Bruneiului. Cu toate acestea, statele nu contestă China deloc și se conformează flotilelor chineze care intră și ies din apele lor. Taiwanul este al cincilea solicitant al anumitor insule din regiune.
Este în conflict cu China, care consideră că liderii taiwanezi caută independența susținuţi de SUA, tendință pe care China își propune să o reducă agresiv. Indonezia nu a fost în mod tradițional o victimă a "liniei de 9 liniuțe".
Eforturile sale de a pretinde că nu a existat nici o problemă cu China, în primii ani ai primului mandat al președintelui Joko Widodo Jokowi, au fost întâmpinate cu intruziuni chineze ale flotelor de pescuit, susținute de Garda de Coastă, în Marea Natuna, deși nu pe insulele de aici.
