Rapoortul a fost publicat miercuri de Comisia Europeană. Documentul atrage atenția asupra nivelului corupției în sectorul public și exprimă îngrijorări asupra independenței presei de stat, în România, dar și în Ungaria, Grecia, Malta și Polonia. Totodată, semnalează lipsa de transparență privind patronatul instituțiilor private de presă.
Eficacitatea anchetării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin continuarea anchetelor în cazurile care au fost întrerupte de câțiva ani, consideră Comisia Europeană. Cu toate acestea, competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activității sale și a cercetării unor cazuri, remarcă raportul.
Citește și: Turcia negociază militar exportul grânelor ucrainene, dar a permis Rusiei să le vândă pe cele furate
Comisia Europeană recomandă României:
- să se asigure că revizuirea Legilor Justiției oferă suficiente garanții pentru independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele europene relevante și de avizele Comisiei de la Veneția.
- să introducă reguli de lobby pentru membrii Parlamentului.
- să abordeze provocările operaționale ale DNA, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor, și monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigației și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.
- să consolideze regulile și mecanismele menite să sporească guvernanța independentă și independența editorială a mass-media ca serviciu public, ținând cont de standardele europene.
- să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.
Percepția corupției
Nivelul de percepție asupra independenței justiției în România continuă să fie mediu atât în rândul publicului larg, cât și al companiilor.
În general, 48% din populația generală și 49% dintre companii percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2022.
Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, dar rămân unele preocupări legate de cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor din justiție, arată raportul.
Prevederile legale privind sancțiunile disciplinare și punerea lor în aplicare continuă să ridice preocupări cu privire la independența justiției.
Percepția experților și a mediului de afaceri este că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat. În indicele de percepție a corupției din 2021 al Transparency International, România are scorul de 45/100 și ocupă locul 25 în Uniunea Europeană și locul 66 la nivel global. Această percepție a fost relativ stabilă în ultimii cinci ani, spune raportul Comisiei Europene.
Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, iar implementarea ei efectivă ar necesita un sprijin politic hotărât, spune raportul.
În 2022, OCDE a evaluat Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 și a remarcat că lipsa sprijinului politic pentru implementarea reformelor legislative importante a reprezentat o provocare importantă.
Eficacitatea anchetării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin continuarea anchetelor în cazurile care au fost întrerupte de câțiva ani.
Cu toate acestea, competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activității sale și a cercetării unor cazuri, remarcă raportul.
Ca urmare a legii de desființare a SIIJ, DNA a pierdut competența de a cerceta cazuri de corupție în care sunt implicați judecători ai Curții Constituționale.
Mai mult, Ministerul Justiției a propus în iunie eliminarea posibilității legale pentru DNA de a urmări infracțiuni grave asimilate corupției, precum frauda și spălarea banilor, atunci când cercetările asupra acestor infracțiuni sunt separate de dosarul de corupție, în temeiul unei decizii a Curții Constituționale.
Această decizie are efect retroactiv și, în consecință, are un impact asupra acelor investigații DNA aflate în desfășurare care vor trebui reluate, cu riscul ca acestea să fie anulate din cauza termenului de prescripție.
După cum se arată în Raportul 2021 privind statul de drept, Curtea Supremă a anulat modificările aduse legilor justiției privind integritatea și care au slăbit capacitatea Agenției Naționale de Integritate de a-și desfășura activitatea. Dintre cele două camere parlamentare, Senatul încă nu a stabilit criteriile obiective în baza cărora poate fi ridicată imunitatea parlamentară.
Lipsa de motivare a deciziilor luate de Parlament în trecut și situațiile în care Parlamentul nu a permis continuarea anchetei atrage îngrijorarea Comisiei cu privire la obiectivitatea acestor decizii.
Aplicarea Codului de conduită și absența unor reguli privind lobby-ul pentru parlamentari rămân și ele o preocupare. De la adoptarea Codului de conduită pentru membrii Parlamentului în 2017, au apărut preocupări legate de neaplicarea sa iar Parlamentul nu a abordat aceste preocupări nici până în prezent, se spune în raport.
În plus, lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate.
Ministerul Justiției a anunțat la sfârșitul anului 2020 un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, care va avea ca scop transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022.
Citește și: SUA vrea să-și crească prezența în Marea Neagră: „Această viziune corespunde pe deplin României”
Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea șefului Parchetului European, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare. România și-a asumat prin PNRR și adoptarea și intrarea în vigoare a legii de transpunere a directivei privind protecția avertizorilor de integritate până la 31 martie 2022. CCR a decis că legea este constituțională, fapt pentru care actul normativ merge la promulgare.
Transparența proprietății mass-media este deficitară
Companiile media care nu operează în domeniul audiovizual sunt supuse doar cerințelor (mai puțin extinse) pe care trebuie să le respecte orice altă companie din România.
Aceștia trebuie să comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului informații despre structurile de proprietate, inclusiv acționarii.
Totuși, este încă posibil ca o companie media să fie deținută de o altă companie, deținută la rândul său de o entitate înregistrată în străinătate, se spune în raport.
Banii publici alimentează anual vistieria de partid, iar liderii PNL și PSD utilizează fondurile pentru contractele cu presa, plata consultanților politici sau a sondajelor.
Mai mult, informațiile despre structura de proprietate a companiilor media nu sunt accesibile public fără un proces prealabil de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului sau o companie privată și plata unei taxe.
Nu există suficientă transparență nici în ceea ce privește alegerile, spune raportul.
Deși concurenții politici au acces garantat și echitabil la timpul de antenă pe mass-media audiovizuală în timpul campaniilor electorale, canalele de televiziune nu sunt obligate să explice clar distincția dintre diferitele tipuri de conținut produse în timpul campaniilor - în special între propriul conținut editorial și timpul de antenă cumpărat de partide - și pentru a semnala cine plătește pentru conținut.
În plus, nu există suficientă transparență cu privire la cât au plătit diversele părți către ce canale și pentru ce conținut.
Încercările jurnaliştilor de a investiga modul în care aceste fonduri au fost utilizate de mass-media pentru a difuza conţinut politic s-au confruntat cu rezistenţă din partea unor partide politice.
Un proiect de lege pentru reformarea legii companiilor publice de radiodifuziune și radio este în discuție la parlament, pentru o conducere mai independentă și mai profesionalizată.
Violența și hărțuirea jurnaliștilor
Situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor este mai îngrijorătoare față de anul trecut, spune raportul Comisiei Europene.
În septembrie 2021, doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost atacaţi în timp ce filmau un documentar despre defrişările ilegale. Toate filmările lor au fost șterse, iar echipamentul a fost distrus de atacatori.
În timp ce prim-ministrul de atunci a condamnat acest atac și a fost declanșată o anchetă, o petiție publică prin care se solicita Procurorului General să preia ancheta nu a fost acceptată.
În septembrie 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al Partidului Național Liberal de membri de partid.
Unul dintre aceste cazuri a determinat zece organizații europene și internaționale pentru libertatea presei și libertatea de exprimare să trimită o scrisoare deschisă autorităților române prin care solicită investigații rapide și independente, invocând un fundal de presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și lucrătorilor mass-media din România, venite din partea politicienilor, procurorilor, polițiștilor și ofițerilor militari.
„Nu există garanții specifice sau mecanisme de cooperare între diferitele părți interesate pentru a proteja jurnaliștii de acest tip de atacuri”, remarcă Comisia.
