Peste două zile se împlinesc două luni de la Summitul dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul de la Phenian, Kim Jong Un. A fost pentru prima dată în istorie când liderii celor două țări inamice au stat la aceeași masă. Trump și Kim au semnat o declaraţie istorică. Mulți speră ca ea să fie primul pas, chiar dacă timid, în direcția „denuclearizării totale“ a Coreei de Nord. Condiția esențială a Phenianului: Washington-ul să acorde garanții de securitate menite a asigura supravieţuirea regimului lui Kim Jong Un.
Criticii administrației Trump au remarcat, pe bună dreptate, că documentul nu prevede mecanisme sau vreun termen precis pentru îndeplinirea obiectivului. Important este că negocierile bilaterale au demarat, chiar dacă prima vizită a secretarului american de stat, Mike Pompeo, în capitala nord-coreeană nu s-a terminat cu rezultate notabile. Suntem, deocamdată, într-o fază incipientă a discuțiilor. Părțile adoptă tactica „biciului și zăhărelului“, ca să folosim o expresie mai puțin pretențioasă. Un pas înainte, un pas înapoi.
Gesturile concrete în direcția denuclearizării sunt timide. Nimeni nu se așteaptă ca procesul să fie unul lin. Coreea de Nord a continuat și după summit
înarmarea nucleară și cu rachete, dar a dezafectat unele facilități militare. SUA au păstrat la cote ridicate presiunea asupra regimului de la Phenian, în special cea economică, conștiente fiind de faptul că înrăutățirea situației economice din țara sa a fost cea care l-a adus pe Kim la masa tratativelor.
Rusia și China au încercat să forțeze o relaxare a presiunii, în special prin intermediul ONU, unde se duce o luptă diplomatică acerbă între cele trei mari puteri.
Newsweek România vă propune o evaluare a procesului de negociere la două luni de la debutul său și a progreselor înregistrate.
Gesturi de prietenie
Un sondaj Reuters/Ipsos publicat pe 13 iunie a.c., a doua zi după Summitul Donald Trump și Kim Jong Un, releva că 51% din americani sunt de acord cu modul în care a procedat preşedintele SUA în relaţia cu Coreea de Nord.
39% dintre respondenți au apreciat că summitul a diminuat riscul unui conflict nuclear, iar 37% că nu a schimbat nimic. Totuși, doar 26% dintre intervievaţi s-au declarat convinși că atât SUA, cât şi Coreea de Nord, îşi vor respecta angajamentele.
O fotografie destul de fidelă a întrevederii celor doi. Un semn că opinia publică americană nu-și face multe iluzii în privința Phenianului, dar rămâne optimistă.
După summit, atât Trump, cât și Kim, au alimentat acest optimism. Amândoi au făcut o serie de gesturi de prietenie. Din ordinul președintelui SUA, principalele manevre militare comune americano-sud-coreene au fost „suspendate pe termen nedefinit“. Cea mai importantă dintre ele, intitulată „Ulchi Freedom Guardian“ ar fi trebuit să se desfăşoare la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie.
Coreea de Sud şi Japonia, principalii aliați ai SUA din regiune, au fost surprinse de acest anunţ. Unii oficiali au considerat gestul drept o mare concesie făcută lui Kim Jong Un.
De cealaltă parte, Phenianul a fost de acord cu repatrierea rămăşiţele unor soldaţi americani căzuţi în războiul din 1950-1953. Trupurile primilor 55 de soldați au ajuns deja pe teritoriul american.
Kim a dat fuga în China, protectoarea sa
La mai puțin de o săptămână după întâlnirea cu liderul de la Casa Albă, Kim Jong Un a mers într-o vizită inopinată în China, țară vitală pentru supraviețuirea regimului de la Phenian, prin garanțiile de securitate pe care le oferă.
A fost a treia vizită a lui Kim la Beijing de la preluarea conducerii țării, la sfârșitul anului 2011. Precedentele vizite au avut loc tot anul acesta, în martie și mai. Timp de 6 ani, în care Kim și-a consolidat puterea internă cu mână forte și a jucat rolul liderului instabil în plan internațional, cu America principală țintă, el nu s-a afișat în compania protectorilor săi de la Beijing. Nici nu ar fi fost posibil, deoarece China ar fi fost acuzată că legitimează un pericol global, că este ea însăși o amenințare pentru securitatea mondială.
Donald Trump și Kim Jong Un au convenit pe 12 iunie, la Singapore, asupra denuclearizării Coreei de Nord, un obiectiv dificil de atins
De altfel, chinezii și nord-coreeni au alimentat impresia că vizita lui Kim s-a produs pe fondul unor tensiuni în relația bilaterală cu China. Phenian-ul a reproșat Beijing-ului că a pus umărul la aplicarea sancţiunilor internaţionale, pentru a-l sili să abandoneze programul nuclear. Lucru pe care China l-a făcut, în special sub presiunea războiului economic declanșat de administrația Donald Trump.
Relaxarea sancțiunilor a fost, de altfel, una dintre temele de discuție dintre Kim Jong Un și Xi Jinping, Coreea de Nord bazându-se pe sprijinul
Chinei.
Pași spre denuclearizare…
La revenirea lui Kim de la Beijing, Donald Trump a anunțat că „au fost distruse patru facilități militare (folosite de Coreea de Nord - n.red.) pentru efectuarea de teste balistice“.
Aproape simultan, liderul de la Casa Albă a punctat că Washington-ul va menține sancțiunile economice dure contra Phenian-ului. Mesajul din subtext: „Apreciem disponibilitatea, dar nu este suficient!“.
Președintele SUA a trimis o scrisoare Congresului în care a apreciat: „Existenţa şi riscul proliferării materialelor de fisiune în scopuri militare în Peninsula Coreea şi acţiunile şi politicile guvernului Coreeii de Nord continuă să constituie o ameninţare excepţională şi extraordinară pentru securitatea naţională, politica externă şi economia Statelor Unite’’, a apreciat Trump.
… și nu prea
Pe 27 iunie, site-ul american specializat în problema nord-coreeană
38north.org, a publicat mai multe fotografii din satelit, realizate pe 21 iunie, care demonstrau că Phenian-ul a continuat lucrările de îmbunătăţire la centrul său de cercetare atomică de la Yongbyon (aproximativ 80 de kilometri nord de Phenian).
Asta, în ciuda faptului că, în aprilie a.c., Kim Jong Un proclamase sfârşitul testelor sale nucleare şi închiderea acestui centru, care „şi-a îndeplinit misiunea“. Yongbyon este un complex alcătuit din peste 600 de edificii, iar închiderea şi dezmembrarea sa ar fi esenţială pentru denuclearizarea Peninsulei coreene.
Câteva zile mai târziu, pe 30 iunie, canalul de televiziune NBC, bazându-se pe documente și citând cinci surse din cadrul serviciilor de informaţii americane, a publicat informația că regimul nord-coreean nu a încetat să producă combustibil nuclear, în pofida începerii dialogului cu SUA. „Există dovezi care indică fără echivoc că ei încearcă să înşele SUA“, a afirmat una din sursele NBC.
Pe 1 iulie, Washington Post a scris că Phenian-ul intenţionează să păstreze o parte din stocul său de materiale nucleare şi de centre de producţie, ascunzându-le de SUA.
Nu în ultimul rând, potrivit Wall Street Journal, Coreea de Nord finalizează o extindere a fabricii de la Hamhung, unde se produc rachete balistice pe bază de combustibil solid.
Pompeo, vizită cu rezultate modeste la Phenian
Toată această desfășurare de forțe (articole de presă acuzatoare, declarații optimiste dar ferme din partea liderilor de la Washington) a precedat vizita pe care Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut-o la Phenian, în zilele de 7 și 8 iulie.
Rolul lor a fost să-i întărească acestuia poziția în cadrul negocierilor. Mai ales că, din start, partea americană a stabilit un obiectiv maximal pentru această vizită, pentru a avea de unde să cedeze și pentru a nu fi acuzată de lipsă de fermitate: stabilirea unor termene şi condiţii concrete pentru ca regimul de la Phenian să-şi destructureze programul atomic.
Ajuns la Phenian, șeful diplomaţiei americane a avut discuții cu Kim Yong Chol, mâna dreaptă a lui Kim Jong Un, într-o vilă elegantă din capitala nord-coreeană. Agenda nu a inclus însă o întâlnire cu Kim Jong Un.
După prima zi a vizitei, Pompeo a apreciat că a avut discuţii „productive“ cu mâna dreaptă a liderului nord-coreean, pentru a stabili un plan concret de denuclearizare, a relatat AFP. În a doua zi de negocieri, dimineața, Pompeo a părăsit vila de protocol pentru a avea o convorbire telefonică securizată cu Donald Trump, departe de orice posibilă supraveghere nord-coreeană.
După două zile de discuții, Coreea de Nord a denunţat „cererile avide“ ale Statelor Unite şi a catalogat ca „extrem de regretabilă“ atitudinea acestora, semn că Phenian-ul negociază dur.
„Atitudinea americană şi poziţiile luate în timpul discuţiilor la înalt nivel de vineri şi sâmbătă au fost extrem de regretabile“, a transmis Ministerul de Externe nord-coreean. Agenția oficială de presă nord-coreeană, KCNA, a transmis că hotărârea „fermă“ a Phenianului de a renunţa la programele nucleare s-ar putea clătina, după ce SUA au cerut denuclearizarea unilaterală în timpul celor două zile de discuţii.
Americanii au pornit ofensiva la ONU
Pe 12 iulie, după ce au primit sprijin diplomatic din partea NATO, Statele Unite au intensificat presiunea economică asupra nord-coreenilor.
Washington-ul a încercat să determine ONU să ordone încetarea imediată a tuturor livrărilor de petrol către Coreea de Nord. Asta după ce, în decembrie 2017, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate au limitat exporturile de produse rafinate din petrol către Coreea de Nord la 500.000 de barili pe an. În plus, la propunerea americanilor, ONU a a interzis statelor membre să cumpere cărbune, fier, textile şi produse piscicole de la Phenian.
De data aceasta, americanii au acuzat Phenian-ul că a încălcat sancţiunile privind limitarea livrărilor de produse rafinate din petrol, prin efectuarea de transferuri ilicite între nave pe mare.
„Informaţiile noastre sugerează că, între 1 ianuarie şi 30 mai 2018, petroliere din RPDC au acostat în porturi (nord-coreene, n.red.) de cel puţin 89 de ori pentru a putea livra produse rafinate din petrol procurate prin metoda de transfer STS (ship-to-ship)“, scrie într-un document prezentat de SUA Consiliului de Securitate. Delegația americană a pus la dispoziția oficialilor ONU şi fotografii în sprijinul acuzațiilor formulate, a relatat Reuters.
Partea americană nu a precizat ce țări au furnizat ilegal Coreeii de Nord petrol rafinat. „Aceste vânzări şi orice alt transfer trebuie oprite imediat“, a mai precizat documentul.
Rusia și China au făcut jocul Phenian-ului
Aliații pe care Coreea de Nord se bazează de obicei, China și Rusia, au făcut și de această dată jocul regimului de la Phenian. Cele două mari puteri au blocat inițiativa SUA.
Moscova a cerut amânarea adoptării unui ordin de interdicţie a livrărilor de petrol către Coreea de Nord până la obţinerea unor informaţii suplimentare despre fiecare caz de presupus transfer clandestin. China a susținut această poziție şi a cerut Statelor Unite să furnizeze informaţii concrete.
Rachetele nord-coreene sunt nelipsite de la paradele organizate la Phenian.
Ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, a replicat prompt: „Nu avem nevoie de mai multe informaţii“. Ea a punctat că dovezile prezentate sunt suficiente pentru a demonstra că Coreea de Nord şi-a depăşit cotele de import. În plus, America a acuzat Rusia că încalcă embargoul, permițându-le nord-coreenilor să muncească pe teritoriul lor. Moscova a negat acuzațiile
Pe de altă parte, potrivit unor surse diplomatice din SUA citate de Reuters, în săptămânile de după Summitul Trump-Kim, „chinezii au făcut încercări de a uşura sancţiunile, dar, de fiecare dată, Washington-ul a spus nu“.
O parte din baza de lansare de rachete de la Sohae a fost dezafectată.
Sursele citate au explicat strategia americanilor: „Nu a existat o discuţie serioasă până în prezent privind ridicarea în curând a sancţiunilor. Pentru asta, trebuie să vedem o mişcare serioasă în teren a Phenian-ului către denuclearizare. Trebuie să păstrăm presiunea şi nu este momentul de a ridica sancţiunile“.
Una caldă…
Pe 24 iulie, același site specializat 38North.org a prezentat o serie de imagini din satelit, obţinute de societatea Digital Globe și datate 20 şi 22 iulie, cu baza de lansare de rachete de la Sohae. Fotografiile relevau că o instalaţie montată pe şine, pe care sunt asamblate rachetele înainte de a fi lansate, a început să fie dezmembrată. Mai mult, un banc de testare pentru reactoarele de rachete a început, de asemenea, să fie demontat.
„Întrucât aceste structuri sunt considerate ca având un rol important în dezvoltarea de tehnologii pentru programul de rachete balistice cu rază lungă, aceste eforturi arată că Coreea de Nord încearcă să consolideze încrederea“, a precizat expertul 38North.org, Joseph Bermudez.
… una rece
Două zile după aceea, pe 26 iulie, Mike Pompeo le-a spus senatorilor din Comisia pentru relaţii externe că
Phenian-ul continuă să producă material fisionabil pentru bombe nucleare.
El a refuzat să răspundă la întrebarea dacă nord-coreenii îşi continuă şi programul de dezvoltare a rachetelor balistice lansate de pe submarine și dacă programul nuclear al Coreei de Nord progresează în general.
Pompeo s-a arătat dispus să ofere detalii, dacă este necesar, într-un context secretizat; el a sugerat că declaraţiile publice pe această temă nu ar fi benefice pentru „o negociere complexă cu un adversar dificil“.
