Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că “țările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă (...) dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa (…) Reacţia noastră va fi defensivă, măsurată şi coordonată“, informează AFP, preluat de Agerpres.
O serie de măsuri politice şi militare a fost aprobată, dar Stoltenberg nu a furnizat amănunte, de teamă să nu afecteze eforturile diplomatice angajate.
"Aceste măsuri vor fi aplicate numai dacă Rusia refuză să revină la conformitate de o manieră clară şi verificabilă", a explicat Secretarul general al NATO.
NATO cere ca Rusia să-şi distrugă noul sistem de rachete înainte de 2 august. Aceste dispozitive sunt capabile să transporte focoase nucleare şi să lovească rapid oraşele europene, încălcând tratatul privind armele nucleare de rază intermediară (INF), încheiat în 1987 de Moscova şi Washington.
Acordul bilateral a permis eliminarea rachetelor balistice şi de croazieră SS20 ruse şi Pershing americane desfăşurate în Europa.
"Noi ne-am demonstrat răbdarea, dar Rusia continuă să desfăşoare aceste arme. Este foarte grav", a avertizat Stoltenberg. "Aceste rachete sunt dificil de detectat", a subliniat el.
SUA şi-au anunţat decizia de a se retrage din tratat dacă Rusia refuză să-l respecte. "Sfârşitul tratatului FNI va fi efectiv pe 2 august", a reamintit secretarul general al NATO.
"Rusia are o alegere simplă: fie se conformează şi renunţă la sistemul său de rachete, fie se adânceşte în comportamentul său agresiv şi iresponsabil", a avertizat Jens Stoltenberg.
Un consiliu NATO-Rusia a fost convocat "săptămâna viitoare" la sediul NATO. Acest consiliu este organismul de consultare creat în 2002 între cele două blocuri, iar reuniunile se desfăşoară la nivel de ambasadori.
