Conform Constituției, președintele SUA poate fi demis din funcție pentru „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni și contravenții importante.” Ce înseamnă exact „infracțiuni și contravenții importante” nu este clar.
În general, poate cuprinde fapte de corupție și alte abuzuri care trădează încrederea poporului.
Care sunt faptele incriminate de democrați
În Administrația Obama, vicepreședintele Joe Biden a fost în fruntea eforturilor americane de a sprijini noul guvern al Ucrainei, în fața agresiunii Rusiei.
Faptul că fiul său, Hunter Biden, a fost numit în consiliul director al unei companii ucrainene de gaze a stârnit de atunci zvonuri de corupție la nivel înalt.
Casa Albă a declarat la acea vreme că nu a existat niciun conflict, deoarece tânărul Biden este cetățean privat și nu a existat nicio dovadă de infracțiune comisă de Biden. Hunter Biden a fost numit membru al consiliului director al companiei Burisma Holdings în aprilie 2014.
Fondatorul companiei a fost un aliat politic al lui Viktor Ianukovici, președintele prieten al Rusiei, care a fost izgonit în februarie 2014 de proteste în masă.
Alungarea lui Ianukovici a determinat Administrația Obama să se miște rapid pentru a aprofunda legăturile cu noul guvern al Ucrainei. Joe Biden a jucat un rol de lider, călătorind în Ucraina și vorbind frecvent cu noul președinte.
În toată acea perioadă, poziția tânărului Biden în compania ucraineană a stârnit critici și îngrijorare în departamentele anticorupție, sub suspiciunea că Burisma Holdings urmărea să obțină influență în Administrația Obama.
La acea vreme, compania desfășura o operațiune de extracție a gazelor naturale în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia după ce Ianukovici a fost alungat de la putere.
Hunter Biden a negat că s-ar fi folosit de influența tatălui său pentru a-l ajuta cu Burisma. El a rămas în conducerea companiei până la începutul anului 2019, apărând adesea la conferințe legate de energie în străinătate reprezentând interesele Burisma.
Această problemă sensibilă a fost întotdeauna în centrul atenției clasei politice americane și a continuat și sub Administrația Trump, care a criticat „mișcarea” lui Joe Biden în martie 2016 de a presa noul guvern ucrainean să-l concedieze pe procurorul general, Viktor Șokin, pentru corupție.
Însă acest procuror conducea o anchetă asupra proprietarului Burisma și implicit asupra comitetului director al companiei.
Biden nu a fost singur în a cere demiterea lui Șokin. Și alte guverne occidentale l-au acuzat de corupție.
Bloomberg a raportat în luna mai că ancheta asupra companiei Burisma a fost închisă în momentul în care Joe Biden a făcut presiuni pentru demiterea procurorului Șokin.
Actualul procuror al Ucrainei, Iuri Lutsenko, a declarat pentru Bloomberg că ancheta s-a închis deoarece nu au existat dovezi de infracțiune a lui Biden sau a fiului său, Hunter.
Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a intrat în funcție fără experiență politică, dar cu promisiuni îndrăznețe de a pune capăt practicilor corupte.
Și în acest context, intră și convorbirea din luna iulie dintre Donald Trump și Zelenski, în care președintele american a făcut referire la vechea problemă cu fiul lui Biden și compania ucraineană de gaze.
Ce rezultă din convorbirea împricinată
Administrația Trump a lansat mult așteptatul rezumat al transcrierii convorbirii telefonice a președintelui Trump cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru care democrații au cerut declanșarea procedurii de suspendare a președintelui.
Citiți aici stenograma conversației dintre Tump și președintele Ucrainei.
Anterior, democrații au invocat un memoriu care făcea referire la această convorbire, în care Trump era bănuit că l-a îndemnat pe Zelenski să-l cerceteze pe Joe Biden și pe fiul său, Hunter Biden, în relație cu compania ucraineană de gaze.
Memorandumul publicat de Departamentul de Justiție nu este, potrivit administrației, o transcriere verbală. Textul reprezintă redarea după înregistrare a ofițerilor și a personalului desemnat să asculte conversațiile președintelui și să le consemneze în formă scrisă.
Potrivit documentului declasificat, președintele a vorbit, la 25 iulie, cu Zelenski 30 de minute și doar într-un pasaj s-a făcut referire la Joe Biden și suspiciunea de corupție în relația cu compania de gaze.
Trump i-a cerut lui Zelenski „o favoare”, să afle ce s-a întâmplat cu Crowdstrike, „serverul despre care se spunea că este în Ucraina”.
Este o companie de securitate cibernetică. Aceasta a investigat atacurile asupra mesageriei Comitetului Național Democrat în alegerile din 2016 și a concluzionat că hackerii ruși sunt la originea acestora. Procurorul special Robert Mueller a validat concluzia companiei, dar Trump a pus-o sub semnul întrebării.
După ce Zelenski l-a asigurat că investigația va fi clară și deschisă, Trump a adus vorba de procurorul „foarte bun” care ar fi fost demis într-un mod nedrept, în legătură cu Biden și fiul său.
„Se vorbește foarte mult despre fiul lui Biden, că Biden a oprit urmărirea penală și o mulțime de oameni vor să afle despre asta, așa că orice puteți face cu procurorul general ar fi grozav. Biden s-a lăudat că a oprit urmărirea penală. Dacă puteți să cercetați asta ... Mi se pare oribil”, a spus Trump.
Trump a mai spus că îl va trimite pe avocatul său personal, Rudy Giuliani, iar Zelenski a promis că se va întâlni cu acesta. Zelenski s-a mai angajat că noul său procuror va examina cazul.
Trump a spus că Giuliani și procurorul general al SUA, William Barr, vor investiga în amănunțime cazul.
„Îi voi spune domnului Giuliani să vă sune și o să apelez și eu la procurorul general Barr și vom ajunge în adâncimea acestui caz. Sunt sigur că înțelegeți”, a spus Trump.
Convorbirea nu ar putea fi catalogată ca o încălcare a prerogativelor prezidențiale, dacă nu ar fi asociată cu oprirea ajutoarelor militare către Ucraina.
Cu câteva zile înainte de această convorbire, Administrația Trump a înghețat acordarea ajutorului militar, deblocându-l abia la începutul lunii septembrie.
Casa Albă nu a avut o explicație fără echivoc în privința acestei blocări de fonduri pentru două luni.
Cine este denunțătorul și ce a denunțat
Democrații au cerut ca denunțătorul - nu i se cuoaște numele - în privința acestei convorbiri și a unui potențial șantaj asupra președintelui ucrainean să fie audiat de Comitetul de Informații al Camerei Reprezentanților.
Dintr-o declarație a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Justiție, Kerri Kupec, reiese că nici măcar nu se știa ce cuprinde denunțul, făcut în august.
Departamentul de Justiție stabilea că „nu a existat o încălcare a finanțării campaniei și că nu a fost necesară nicio acțiune suplimentară”.
„În august, Ministerului Justiției i s-a trimis o speță referitoare la o scrisoare pe care directorul serviciilor de informații naționale a primit-o de la inspectorul general pentru comunitatea de informații cu privire la o plângere a unui denunțător.
Scrisoarea inspectorului general a menționat o conversație între președinte american și președintele ucrainean Zelenski ca o potențială încălcare a legii federale a finanțelor pentru campanii, recunoscând în același timp că nici inspectorul general și nici reclamantul nu au avut cunoștință despre ce era vorba în conversație”, a spus Kupec.
„Bazându-se pe procedurile stabilite prevăzute în manualul de justiție, divizia penală a departamentului a revizuit evidența oficială a apelului și a stabilit pe baza faptelor și a legii aplicate că nu există fraude pentru finanțarea campaniei și că nu este necesară nicio acțiune suplimentară. Toate componentele relevante ale departamentului au fost de acord cu această concluzie legală, iar departamentul a încheiat această problemă”, a concluzionat Kupec.
Într-o altă declarație, Kupec a spus că procurorul general Barr nu a vorbit cu Trump despre Ucraina și investigația asupra lui Biden și că președintele nu i-a cerut lui Barr să contacteze Ucraina sau pe Giuliani.
Astfel, Departamentul de Justiție (DoJ) a stabilit că plângerea nu se califică drept „îngrijorare urgentă”.
Președintele Comitetului de Informații al Camerei Reprezentanților, Adam Schiff, a replicat că informatorul vrea să depună mărturie în fața comisiei sale.
Procedura de suspendare
Doug Collins, liderul republican al Comitetului judiciar, a susținut că procedura formală de suspendare nu poate începe până când Camera completă nu a votat pentru a o autoriza. Dar parlamentarii democrați au susținut că un astfel de vot nu este necesar.
Comitetul judiciar al Camerei a condus investigații privind cereri de suspendare a unor președinți, dar liderii Partidului Democrat pot opta, de asemenea, să selecteze un comitet de investigații.
Dacă majoritatea simplă a celor 435 de membri ai Camerei aprobă aducerea acuzațiilor, cunoscute sub numele de „articole de suspendare”, procesul se deplasează la Senat, Camera Superioară, care organizează un proces pentru a determina vinovăția președintelui.
Într-un astfel de proces, membrii Camerei acționează ca procurori, senatorii ca jurați. Prezidează Curtea Supremă a Statelor Unite.
În Senatul de 100 de membri este necesară o majoritate de două treimi pentru condamnarea și înlăturarea unui președinte.
Camera Reprezentanților are 235 de democrați, 199 de republicani și unul independent. Drept urmare, democrații îl pot acuza pe Trump fără sprijin republican.
Senatul are acum 53 de republicani, 45 de democrați și doi independenți care votează de obicei cu democrații.
Condamnarea și demiterea unui președinte ar necesita 67 de voturi.
Așadar, pentru ca Trump să fie înlăturat din funcție prin acțiune, cel puțin 20 de republicani și toți democrații și independenții ar trebui să voteze împotriva lui.
Majoritatea republicană din Senat ar putea vota pentru respingerea imediată a acuzațiilor împotriva lui Trump fără a lua în considerare probele.
Niciun președinte american nu a fost înlăturat ca urmare directă a procedurii de suspendare.
Președintele Richard Nixon și-a dat demisia în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare. Doi, președinți, Andrew Johnson în 1868 și Clinton, au fost condamnați de Cameră, dar nu au fost condamnați de Senat.
Este Joe Biden contracandidatul lui Trump?
Tot acest demers s-a făcut la cererea lui Joe Biden, socotit a fi contracandidatul lui Trump în noile alegeri și care îl acuză pe președinte că a încercat să obțină compromiterea sa pentru alegeri.
Însă contracandidatul democrat al lui Trump se va ști în momentul în care va fi desemnat de democrați.
Deocamdată, miercuri, 25 septembrie, Elizabeth Warren se află în topul preferințelor democraților pentru 2020, cu 27%, față de 25% cât a obținut Joe Biden.
Sondajul Quinnipiac, publicat miercuri, atrage atenția că Joe Biden este în cădere liberă de la ultimul sondaj din august, când avea 32% susținere, față de Warren, 19%.
Sondajul național al Universității Quinnipiac a fost efectuat în perioada 19-23 septembrie, după ce începuse deja să se „reactiveze” vechea problemă ucraineană.
