INTERVIU Nicușor Dan: Bugetul pentru București al lui Firea este un delir

Actualul buget, promovat de Gabriela Firea, este „un delir“, arată Nicușor Dan în interviul acordat Newsweek România. Orașul este pe cale să intre în incapacitate de plată și este nevoie de tăieri la sânge pentru a porni investiții strict necesare.

Politicianul sugerează că ar mai merge la Sinteza Zilei dacă ar fi invitat și refuză să spună care este stadiul negocierilor sale pentru a obține sprijinul partidelor pentru o nouă candidatură la funcția de primar.

Newsweek România: Care este cea mai mare greșeală făcută de Gabriela Firea în calitate de primar la Capitalei?

Nicușor Dan: Sunt multe, dar problema cea mai mare e legată de ceea ce nu a făcut. Practic nicio lucrare de infrastructură: ceva garduri la tramvaie, dar asta e zero pentru un oraș cu un buget de 2 miliarde de euro pe an.

• Șoseaua de centură – zero.
• Nicio parcare.
• Și-a propus semaforizarea a sute de intersecții, a realizat câteva.
• Piste de biciclete – aproape nimic.
• Inventarul spațiilor verzi – zero.
• Noi creșe și grădinițe – zero.
• Spitalul Metropolitan – zero.
• Actualizarea Planului Urbanistic General – niciun progres.
  
  

Dacă ne gândim la greșeli, probabil că cea mai mare a fost scăparea din mână a bugetului, care a dus azi Primăria în stare iminenă a incapacității de plată.

O altă mare greșeală a fost intrarea în insolvență a RADET, care a dus în cele din urmă la falimentul RADET.

Nu a rupt pisica în ceea ce privește RADET, adică recunoașterea datoriilor, o negociere cu ELCEN pentru scăderea penalităților din datorie, transformarea RADET în societate comercială, accesarea de bani europeni și începerea reparațiilor la rețele în locurile care ne costă zeci de milioane de euro pe an.

Dacă suntem aici, actualul primar dă vina pe guvernul PSD pentru situația financiară dificilă. Are dreptate?

Deloc, și cifrele o demonstrează. În 2016 și 2017, Primăria Capitalei a avut venituri de 4 miliarde lei. În 2018, a estimat venituri de 6 miliarde și a încasat tot 4 miliarde lei.

Când ți se întâmplă asta, îți pui niște întrebări. În 2019, s-a votat un buget cu încasări de 7 miliarde lei și se vor încasa tot 4 miliarde lei.

Cheltuielile între timp au crescut, proporțional cu veniturile fanteziste aprobate la început de an. Este adevărat că veniturile de la bugetul de stat, cotele defalcate pe impozitul pe venit, au scăzut ceva în 2019, adică au fost cam de 3,5 miliarde lei în 2016-2018 și sunt de cam 3 miliarde în 2019.

Dar gaura principală vine din veniturile pe care Primăria Capitalei își propune să le colecteze singură. A colectat cam jumătate de miliard de lei în 2016, 2017, 2018 și își face bugetul ca și cum ar încasa 3,5 miliarde în 2019.

Asta este delir! În concluzie, suntem în situația în care chiar dacă am tăia toate investițiile, tot intrăm în incapacitate de plată în 2019. Singura soluție este o reducere drastică a cheltuielilor, dar eu nu văd voința în acest moment.

Erorile făcute de doamna Firea se datorează nepriceperii sau sunt o formă de corupție instituțională?

Și, și. Nu cunosc mari cazuri de corupție clasică la Primăria Capitalei în afară de afacerea Parcului Verdi, în care s-au dat unor samsari imobiliari, unii condamnați în alte cazuri, zeci de milioane de euro, de zece ori peste prețul pieței.

Însă păstrarea unor oameni necompetenți la conducerea direcțiilor și a instituțiilor subordonate, companiile municipale conduse de oameni care nu au fost selectați pe criterii de performanță, cu structuri manageriale făcute să primească oameni nu pe criterii de management, toate astea au contribuit la această situație. 

Care credeți că este cea mai mare problemă a Bucureștiului, în acest moment, care necesită o rezolvare urgentă? 

Sunt trei, uriașe: traficul, sistemul de termoficare și echilibrarea bugeului.

Să le luăm pe rând. Traficul și sistemul de transport din București: ce ar trebui schimbat? Ar trebui reduse sau majorate categoriile care beneficiază de gratuități?

Traficul are mai multe componente. Componenta hard e constituită din câteva mari lucrări de infrastructură. Centura și inelul median, care să descurajeze tranzitarea orașului prin centru. Apoi sistemul de parcări, prin care să reușim să eliberăm prima bandă ocupată acum de mașini.

Asta presupune o parte hard, crearea unor parcări în puncte critice, park and ride la intrarea în oraș și parcări ieftine în proximitatea punctelor critice, ridicarea gratuită a mașinilor abandonate și o parte soft, un management al locurilor de parcare care să stimuleze parcarea în parcări mai ieftine ceva mai îndepărtate, parcarea publică peste zi și rezidențială noaptea.

Odată decongestionată prima bandă – ne costă prin sistemul de parcări, dar e mult mai ieftin decât să construim alte șosele - putem să ne punem problema benzilor dedicate pentru transportul în comun și a eficientizării transportului în comun.

Apoi, când oferim o alternativă viabilă la transportul cu mașina personală, putem să ne gândim să restricționam prin politica de prețuri pentru parcare accesul în diferite zone din oraș.

Apoi la piste de biciclete adevărate, cu care chiar să poți merge la serviciu. Totul este să ieșim din cercul vicios de azi: merg cu mașina că nu merge transportul în comun, trebuie să parchez mașina și îi blochez și pe alții, la cercul virtuos în care merg către transportul comun eficient și asta îmi eliberează spațiul.

Sistemul de termoficare?

Urgența urgențelor este intervenția pe sistemul de distribuție, acolo unde știm că există pierderi an de an.

Avem banii europeni disponibili, am pierdut timpul cu insolvența și cu vise nerealiste de preluare a ELCEN. Pentru a lua banii europeni trebuie să avem o societate comercială funcțională.

Trebuie reglementată relația cu ELCEN, negocierea datoriei astfel încât să scăpam de penalități. Odată reglementată relația cu ELCEN, fie preluarea unor active, fie o colaborare bine definită, pentru investiții în procesul de producție. În esență, o problemă de optimizare, care necesită voință.

Dacă ați fi primar și ați avea sprijinul Consiliului General, care ar fi primul lucru pe care l-ați schimba?

Nu mai este un moft, a devenit deja o problemă de supraviețuire. Trebuie restrâns la sânge bugetul de cheltuieli al Bucureștiului, astfel încât să putem să alocăm realmente bani către investiții. 

Dacă ați fi primar ați desființa companiile municipale pe care doamna Firea le-a înființat deja sau le va înființa?

Da. Cu mențiunea că o parte dintre ele au început să asigure servicii publice și nu pot fi închise pe loc, trebuie o perioadă de tranziție de la aceste companii fie către direcțiile și administrațiile Primăriei, fie către privați contractați. În orice caz, sistemul companiilor inventate de doamna Firea este păgubos.

Să trecem la un  alt capitol: sunteți pentru pensii speciale pentru aleșii locali sau nu?

Înainte de a ieși din subiectul ce e de făcut pentru București, va rog să remarcați că ne-am concentrat în discuție doar pe chestiuni urgente. Primarul în primii doi ani va fi un pompier: să nu crape RADET-ul, să nu crape bugetul, să nu se blocheze orașul.

Trebuie să ne preocupăm de următorii doi pași.

Mai întâi să așezăm orașul pe niște fundamente care să ne permită să luăm deciziile cele mai bune. Baze de date, hărți cu proprietatea, cu construcțiile, cu utilitățile, corespondența între proprietate, taxe locale, plata utilităților (avem azi 30% oameni care nu plătesc salubritatea în unele sectoare de exemplu), evidența locurilor de muncă, a locuințelor și a fluxurilor de trafic pentru a stimula construcția de locuințe lângă birouri și invers și a reduce traficul, și multe altele.

Apoi să începem să proiectăm ce facem cu orașul în competiția globală, adică cum facem că orașul ăsta să îi convingă pe copiii noștri că e cel mai bun loc din lume în care să aibă un job și să trăiască. Șansa Bucureștiului, în opinia mea, este să se profileze că hub regional în IT și industrii creative.

Să ne întoarcem la pensiile speciale!

Am votat împotriva Codului Administrativ care le prevede și am semnat sesizarea către Curtea Constituțională. Dar în discuție nu sunt doar aleșii locali, ci toate categoriile de pensii speciale.

Una din motivațiile primarilor care au făcut presiune pe parlamentari pentru pensiile speciale a fost că pensia șefului de post din comună e mult mai mare decât a primarului.

Privit din acest unghi, au dreptate. Soluția este desființarea tuturor pensiilor speciale,  fundamentarea sistemului de pensii exclusiv pe  principiului contributivității.

Sprijin pentru biserici din partea PMB:  mai mult, mai puțin sau deloc? 

Aici este una din chestiunile pe care bucureștenii ar trebui să se pronunțe la începutul anului, când dezbaterea  bugetului trebuie să existe cu adevărat. Un primar trebuie  fie primarul tuturor locuitorilor.

Toți vor bani la spitale. Unii vor la stadioane, alții la biserici, trebuie  găsim ponderea, echilibrul.

Aveți discuții cu vreun partid pentru a vă sprijini să candidați la funcția de primar?

Da, discuții firești pentru momentul în care ne aflăm, n-o să pot să va dezvălui conținutul discuțiilor.

Nu vă îngrijorează riscul divizării voturilor anti-PSD, ceea ce o va favoriza pe doamna Firea?

Eu sunt prima persoană care sunt îngrijorată de această divizare, pentru că dacă nu s-ar fi produs în 2016, aș fi fost primarul Bucureștiului și vă asigur că orașul ar fi dus-o mai bine. Am spus că trebuie ca opoziția să aibă un candidat unic și că trebuie să aibă inteligența de a se așeza la masă și a ajunge la un consens.

În plus, vin vremuri grele pentru Primăria Capitalei. Discuția pe proiect este esențială, discuția pe buget este esențială, astfel încât primarul și consiliul să înceapă din prima zi cu ce e de făcut.

Cum ați defini relația dvs. actuală cu USR?

Colegială. Am rămas independent afiliat grupului parlamentar din Camera Deputaților. Colaborăm pe proiecte.

Credeți că USR ar trebui să-și asume o identitate doctrinară?

Nu mai sunt în USR de doi ani și nu sunt în măsură să-i dau sfaturi. Cred în continuare că vriajul ideologic din 2017 nu ar fi trebuit să aibă loc, că în 2017 USR-ul ar fi trebuit să rămână partidul umbrelă care a pornit.

Între Barna sau Cioloș, pe cine ați prefera la prezidențiale? Dar între Iohannis și candidatul USR-PLUS, dacă va exista?

Așa cum am spus de mai multe ori, sper că opoziția să aibă un candidat comun la Primăria Capitalei și sper ca eu să fiu acela, așa că permiteți-mi va rog să nu dau un răspuns la această întrebare.

Aș vrea să insist puțin asupra susținerii dvs. pentru candidatul la președinție. Ideologic ați avea vreo preferință? Dreapta sau stânga? Ce ați aștepta de la viitorul președinte al României?

La noi stânga sau drepta înseamnă PSD și aliații sau opoziția la PSD și aliații, iar eu am votat și votez pentru opoziția la PSD și aliați.

Sper ca, în următorul mandat, președintele să nu mai fie nevoit să răspundă la atacuri succesive la fundamentul statului de drept. Sper ca președintele să atragă într-o dezbatere forțele active și creative ale societății, care să genereze un proiect de țară.

Dacă v-ar invită Mihai Gâdea la Sinteza Zilei, v-ați duce? 

Am fost la Sinteza Zilei în 2016, atât la alegerile locale cât și la alegerile parlamentare. Am avut exclusiv întrebări legate de respectivele campanii.

Vă mărturisesc că am solicitat staff-ului de atunci, și la locale și la parlamentare, să îmi facă o listă cu momente în care postul și emisiunea ne-au defavorizat. Nu au reușit, era o echipă mică, aș fi mers și aș fi expus punctul de vedere contrar, pentru public.   

În timp, ați fost acuzat că apărați diferite interese obscure. De exemplu, la 10 iunie 2019, un articol de pe discoverproject.ro scrie că ați transforma parcurile „într-o gigantică afacere pentru mafia imobiliară“. Cum răspundeți acestor acuzații?

Este un articol tendențios pe mai multe aspecte. Înainte de toate, să explic situaţia cu care ne confruntăm în Bucureşti. Prin planurile de sistematizare comuniste, toate complexele de blocuri aveau încorporate spaţii verzi pentru recreere, locuri de joacă pentru copii.

Acestea nu au fost trecute ca spaţii verzi, ci construibile în Planul Urbanistic General din 2000. E eroarea originară din care pleacă toate problemele. Există pe de altă parte legea spaţiilor verzi care spune că dacă sunt amenajate ca spaţii verzi trebuie să-şi păstreze destinaţia.

Ambiguitatea celor două prevederi a făcut ca între timp sute dintre ele, poate mii, să fi fost retrocedate, fie prin decize administrativă, fie prin decizie a instanţei, De ani de zile, militam să fie inventariate într-un registru şi trecute că spaţii verzi în Planul Urbanistic General.

Ce facem cu cele care au fost între timp retrocedate? Propunerea mea este să fie răscumpărate de Primărie, pentru că altfel vom avea continuu o presiune de construire pe ele.

De exemplu, doar printr-un proces am reuşit să stopăm construirea pe Parcul Dreptăţii în Militari, unde ştim cu toţii că spaţiile verzi lipsesc, unde Primăria Sectorului 6 dăduse autorizaţie de construire pe un spaţiu verde dintre blocuri.

Săptămânal primim astfel de sesizări. Esenţial este ca răscumpărarea să se facă la un preţ de spaţiu verde, nu la un preţ de teren construibil, adică de 10 ori mai ieftin, pentru că ăsta este şi raportul a ce se poate construi pe un spaţiu verde faţă de unul construibil propriu-zis. Sunt printre iniţiatorii unui proiect de lege care permite primăriilor să exproprieze spaţiile verzi retrocedate.

Nu este o obligaţie şi nu există termen limită pentru exproprierea de către autoritate. Este posibil ca de lege să beneficieze retrocedări ilegale? Este. Dar eu mă uit la ce vor cetăţenii. Ei vor ca spaţiile lor verzi să nu fie construite.

Există vreo aşteptare ca instituţiile statului să verifice zecile de mii de retrocedări în Bucureşti? Nu există. Atunci singura soluţie este răscumpărarea de către Primărie, care are banii.

Esenţial este, cum am spus, să răscumpere la preţ de spaţiu verde.

Pentru București, preţul ar fi de 100 – 200 milioane euro, adică 5 – 10 % din bugetul pe un an al Bucureştiului, în 3-4 ani putem rezolva problema.

Dacă însă Primăria plăteşte un preţ de teren construibil, cum a făcut-o la Parcul Verdi, caz pentru care vom sesiza DNA, Bucureştiul ar trebui să plătească 1 – 2 miliarde euro, iar suma asta nu mai este accesibilă. Asta e ce am spus consilierilor în şedinţa de Consiliu General, când au alocat bani pentru Parcul Verdi.Nu m-au ascultat.

În 2016, Marian Preda, președintele Senatului Universității București, vă acuza că apărați interesele companiei Aedificia Carpați.

Este o minciună. N-o să-l uit niciodată pe acest personaj care mi-a stricat ziua în care mi s-a născut fetiţa, zi în care îmi luasem liber din campania din 2016, eram la spital, şi a trebuit să ies să dau dezminţiri.

Am spus atunci că o să-l dau în judecată, aveam trei ani să o fac, vă mărturisesc că acum două luni, când s-au împlinit cei trei ani, am reflectat dacă să o fac sau nu şi mi-am spus că sunt lucruri mai importante pe care să îmi consum energia.