România riscă să plătească peste șase miliarde de euro dacă va pierde disputele în care este angrenată în acest moment la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale de la Washington.
Ministerul de Finanțe le-a plătit deja avocaților care apără interesul statului român nu mai puțin de 25 de milioane euro.
Cei mai mulți bani, peste 11,4 milioane euro, au ajuns în conturile casei de avocatură Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu & Asociații, care apară statul român în procesele contra fraților Micula și a canadienilor de la Roșia Montană.
Frații Micula mai vor 2,4 miliarde de euro
Frații Ioan și Victor Micula au câștigat un prim litigiu împotriva statului român în urma căruia au încasat despăgubiri de aproximativ 400 milioane de euro.
Banii au fost plătiți din vistieria statului printr-o Ordonanță de Urgență asumată de premierul Ludovic Orban.
Pe lângă acești bani, statul român a mai plătit caselor de avocatură 19,61 milioane de lei, bani care au fost plătiți către casa de avocatură Deleanu Vasile și Asociații.
Avocatul Vasile Deleanu, fost Căciulă, a fost agent al poliției politice comuniste, având gradul de maior în 1987 și funcția de șef colectiv în cadrul Securității Municipiului București.
MILIARDE Afacerile fraților Ioan și Viorel Micula și proiectul de la Roșia Montană pot văduvi bugetul de aproape 25 de miliarde de lei
Pe rolul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială
(ICSID) de la Washington se află și „dosarul arbitral ICSID nr.ARB/14/29“.
Acesta este un alt caz deschis de frații Micula împotriva statului român, în care aceștia cer despăgubiri de 2,4 miliarde euro.
Motivul este surprinzător, dar numai arbitrii ICSID vor decide dacă este și lipsit de fundament. Conform unui răspuns transmis de Ministerul de Finanțe la solicitarea Newsweek România, „acțiunea arbitrală se referă, în principal, la două aspecte: un aspect care privește piața băuturilor alcoolice, iar un alt aspect care vizează contractele de vânzare-cumpărare a apei minerale încheiate de reclamanți.
Reclamanții afirmă că România nu a luat măsuri de combatere a evaziunii fiscale și că a luat măsuri discriminatorii în acest sens“.
Statul român este reprezentat în acest proces de două case de avocatură: compania elvețiană Lalive și casa de avocatură Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu & Asociații.
Până acum, elvețienilor de la Lalive li s-au achitat facturi de 9,81 milioane lei, în timp ce casei de avocatură din România nu mai puțin de 17,39 milioane lei. Procesul de arbitraj continuă.
Roșia Montană cere 3,28 miliarde USD
Companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey au reclamat statul român la Washington pentru că nu au putut exploata aurul de la Roșia Montană.
O afacere întortocheată, minată de suspiciuni majore de corupție, demarată de controversatul Frank Timiș și girată de politicienii autohtoni.
„Acţiunea arbitrală iniţiată de reclamanţi îşi are temeiul de drept în Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Conform reclamanților, acest diferend a fost determinat de modul de implementare a așa-numitului «Proiect minier aurifer de la Roșia Montan㻓, a transmis Ministerul de Finanțe către Newsweek România.
Conform documentelor oficiale aflate în posesia noastră, canadienii de la Gabriel Resources cer despăgubiri în cuantum de 3,28 miliarde USD, la care ar urma să se adauge o rată a dobânzii LIBOR+ 4%, începând cu data de 29 iulie 2017, până la data plăţii hotărârii arbitrale ce se va pronunţa.
Procedurile în Dosarul arbitral ICSID nr.ARB/15/31 de la tribunalului arbitral sunt în curs de desfășurare.
Și în această speță, statul român este reprezentat de cele două case de avocatură angajate în dosarul Micula: elvețienii de la Lalive și casa de avocatură Leaua & Asociații.
Elvețienii au încasat până în prezent 11,5 milioane lei, în timp ce casa de avocatură românească nu mai puțin de 36,41 milioane lei.
Din reprezentarea statului român în cele două procese de arbitraj, Leaua & Asociații a încasat peste 53,8 milioane lei (în jur de 11,4 milioane euro).
Documente secrete dispărute, 300 de lei amendă
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au avut pe masă două dosare penale referitoare la afacerea auriferă de la Roșia Montană. Unul a fost pierdut prin fișetele procurorilor anticorupție, iar celălalt a fost clasat. Practic, toate instituțiile statului au acoperit jaful de Roșia Montană.
Newsweek România a dezvăluit, în iunie 2019, că mai multe documente secrete din dosarul Roșia Montană au dispărut din sediul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
La scurt timp după publicarea informațiilor, ofițeri din cadrul Serviciul Român de Informații a făcut o vizită la sediul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale pentru a investiga dispariția documentelor.
Surse din cadrul Agenției au declarat sub protecția anonimatului că „ofițerii SRI au verificat dispariția documentelor secrete, au întocmit un proces – verbal și au amendat instituția cu suma de 300 lei pentru că nu gestionează corect documentele secrete“.
Dar, și de această dată, nimeni nu a continuat să verifice ce documente secrete au dispărut și cine se face vinovat de dispariția acestora.
Adamescu pretinde 330 milioane euro
În dosarul arbitral nr.ARB/16/19 de la Curtea de Arbitraj de la Washington, compania olandeză The Nova Group Investments NV, înființată de Dan Adamescu și moștenită de Alexander Adamescu, a solicitat daune de 330 milioane de euro.
Firma controlată de Adamescu jr. susține că România „şi-a încălcat angajamentele asumate prin deciziile pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le-a exercitat asupra activității Astra Asigurare-Reasigurare SA, prin urmărirea penală a domnului Dan Adamescu, prin derularea unei campanii media ostile împotriva domnului Dan Adamescu precum și prin negarea dreptului la un proces echitabil în procedurile penale interne (de către organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti)“.
Ministerul de Finanțe a transmis că acţiunea arbitrală îşi are temeiul de drept în Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor între Guvernul României și Guvernul Regatului Țărilor de Jos, ratificat prin Legea nr. 114/1994.
Conform informațiilor transmise de Ministerul de Finanțe, în acest proces statul român este reprezentat de casele de avocatură Derains & Gharavi Aarpi, Akinci Danișmanlik Hizmetleri Ltd. și Trofin & Asociații.
Prima, o casă de avocatură înființată la Paris de către avocații Yves Derains și franco-iranianul Hamid Gharavi, a încasat de la Ministerul de Finanțe nu mai puțin de 22 milioane lei până în prezent. Casa de avocatură românească nu a primit niciun leu direct de la Finanțe.
153,9 milioane de euro pentru energia verde
În dosarul arbitral ICSID nr.ARB/18/19, un grup de zece de firme din Germania, Austria și România, printre care și una controlată de gigantul Samsung, solicită despăgubiri de 153,9 milioane euro.
Conform Ministerului de Finanțe, în cuprinsul acțiunii arbitrale, în esență, reclamanții susțin că începând cu anul 2013 au decis să investească în sectorul energiei regenerabile din România, bazându-se pe cadrul normativ existent la acea dată, însă, începând cu jumătatea anului 2013, reclamanții precizează că România a implementat o serie de acte normative care au distorsionat și distrus într-un mod progresiv piața certificatelor verzi.
Românul Frank Timiș este o vedetă mondială, de numele lui legându-se mai multe scandaluri de corupție cu resurse minerale africane
Cele zece companii implicate în proiecte din zona energiei regenerabile care au reclamat România sunt: Solluce România B.V, LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Risen Energy Solar Project GmbH, Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma, Core Value Capital GmbH, SC LJG Green Source Energy Beta SRL, Anina Pro Invest Ltd, Giust Ltd și Pressburg UK GmbH. Prima dintre aceste companii este controlată de sud-coreeni de la Samsung.
Practic, deţinătorii de parcuri fotovoltaice primeau şase certificate verzi pentru fiecare MWh produs, dar, în 2012, Guvernul a decis ca, din cele şase certificate verzi pe care le primea un „fotovoltaic“ pentru fiecare MWh produs, două să fie amânate până în 2017.
Ulterior, Guvernul a stabilit ca amânarea la tranzacţionare a celor două certificate să fie prelungită până la finalul anului 2024, iar recuperarea acestor certificate să se facă, în tranşe lunare egale, în perioada 2025-2030.
În această speță, interesele statului român sunt apărate de asocierea dintre casele de avocatură Curtis, Mallet-
Prevost Colt & Mosle LLP (SUA) și Maravela, Popescu & Roman. Ministerul de Finanțe a făcut plăți în valoare de 6,9 milioane lei, direct în conturile firmei din SUA .
Partenerii lui Popoviciu: 200 milioane USD
Două companii înregistrate în Cipru, Alverley Ltd și Germen Properties Ltd, implicate în afaceri imobiliare alături de controversatul afacerist Puiu Popoviciu, solicită statului român nu mai puțin de 200 de milioane dolari.
Cele două companii s-au asociat cu Puiu Popoviciu pentru a dezvolta proiecte pe terenul de 224,6 ha, din Băneasa, luat de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București.
La solicitarea Newsweek România, Ministerul de Finanțe a transmis că cele două companii cipriote susțin că „România a încălcat tratatul prin acțiuni de intervenție arbitrară și discriminatorie prin privarea societăților reclamante de posibilitatea de a-și valorifica dreptul de proprietate asupra investițiilor și dreptul la un proces echitabil.
LONDRA În capitala Angliei s-au refugiat și Puiu Popoviciu (sus), și fiul lui Dan Adamescu (jos), Alexander, ambii implicați în litigii arbitrale cu statul român - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
În opinia investitorilor, acțiunile întreprinse constau în exproprierea indirectă a investițiilor prin sechestrul instituit asupra bunurilor societăților românești și asupra titlului lor asupra terenului din Băneasa“.
Statul român este reprezentat în această speță de americanii de la Hunton Andrews Kurth LLP, plus casele de avocatură românești Cobuz și Asociații și Toader și Asociații. Ministerul de Finanțe a avut costuri cu avocații de 12,2 milioane lei, bani plătiți direct americanilor.
Rușii de la RAFO nu au calculat despăgubirile
Fostul acționar majoritar al rafinăriei RAFO Onești, grupul austriac Petrochemical Holding, controlat de rusul Iakov Goldovski, a deschis o acțiune împotriva statului român la Curtea de Arbitraj de la Washington.
Grupul controlat de rusul Goldovski susține că, în perioada cuprinsă între anii 2005 şi 2016, a investit suma de 476.946.858 Euro în compania RAFO, al cărei principal activ este o rafinarie localizată în Oneşti.
Petrochemical Holding GmbH acuză România de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Ministerul de Finanțe a transmis că „investitorul susţine că încălcările din partea României au fost ulterioare anului 2005, printre care se enumeră, în anul 2009, neonorarea unui acord de oferire a unei garanţii de stat în cuantum de 330 milioane de euro pentru a susţine investiţiile în modernizarea RAFO, precum şi indisponibilizarea efectuată de către ANAF, în anul 2015, asupra activelor mobile sau imobile ale RAFO, inclusiv asupra rafinăriei“.
Tot ministerul mai menționează că, până în prezent, „pentru repararea drepturilor şi intereselor afectate, precum şi pentru investiţiile, serviciile şi munca depusă, societatea reclamantă nu a cuantificat în mod concret o valoare a prejudiciului pe care doreşte să o obţină urmare a arbitrajului iniţiat, rezumându-se la precizarea că prejudiciul şi dobânda urmează să fie dezvoltate şi cuantificate pe parcursul procedurii arbitrale. Până la această dată nu s-a constituit tribunalul arbitral“.
Apărarea României este asigurată în acest dosar de Freshfields Bruckhaus Deringer și casa de avocatură Filip. Până în prezent, Finanțele au plătit puțin peste 208.000 lei pentru serviciile avocaților contractați.
