Care dintre domnitorii Moldovei a fugit cu 40 de căruțe pline cu bani? Lista voievozilor Țărilor Române conține și multe personaje care au rămas în istorie mai mult datorită originii lor sau a fărădelegilor comise, și nu a vreunor fapte glorioase de arme.
Care dintre domnitorii Moldovei a fugit cu 40 de căruțe pline cu bani? Ce soartă a avut?
Printre cei mai detestați voievozi din istoria Moldovei se numără și Iancu Sasul, a cărui origine a fost săsească, fiind băiatul făcut de Petru Rereș, unul dintre fiii marelui Ștefan, cu o nemţoaică din Braşov, Ecaterina Weiss, pe care a cunoscut-o, se pare, în campaniile sale din Ardeal.
Cunoscut pe numele de domnie și ca Ioan al V-lea, el a ajuns pe tronul Moldovei la 21 noiembrie 1579 și, timp de trei ani, a ajuns să scandalizeze întreaga ţară.
Poate că micul Iancu ar fi avut o cu totul altă viață dacă mama sa, Ecaterina Weiss, nu i-ar fi dezvăluit, încă din copilărie, secretul nașterii sale și nobila origine a tatălui său.
Aflând acest lucru, cum a crescut suficient de mult, renunță la moștenirea ce i se cuvenea în familia Weiss şi pleacă la Constantinopol să-şi încerce norocul în privinţa domniei.
Citește și: Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi? Aveau coarnele poleite cu aur
A ticluit un plan bine pus la punct pentru a-și atinge scopul. Mai întâi, s-a însurat cu o principesă din neamul împărătesc al Paleologilor, apoi, profitând de slaba situaţie a lui Petru Şchiopul, domnul Moldova la acea vreme, începe să se implice în lupta pentru tron, prin dreptul ce i-l dădea statutul de fiu - fie și nelegitim - al lui Petru Rareș.
Cum avea nevoie bani mulți pentru a avea succes, împrumută sume uriașe, mai ales de la Bartolomeu Brutti, membru al unei ilustre familii nobiliare albaneze, care ajunsese inclusiv consilierul secret al lui Petru Șchiopul.
Ajutat şi de influenţa sorei sale vitrege, viitoarea Doamnă Chiajna, care îl prefera oricui altcuiva pe tronul Moldovei, Iancu reuşeşte să ia domnia în 1579.
Petru Șchiopul, înlocuit de Iancu Sasul pe tronul Moldovei, și-a reluat domnia după mazilirea acestuia - Foto: arhiva
Din păcate, din această ilustră postură, nu s-a remarcat decât prin jafuri şi biruri nemaipomenite, el fiind cel care a inventat şi taxa „văcăritului” , adică din 10 vite, una era luată bir, conform iancu.com.
Toate acestea se întâmplau pentru a-şi plăti datoriile, dar şi pentru a strânge o avere personală cât mai mare.
A fost unul dintre domnitorii Moldovei urâți de popor
Fiind foarte lacom a ucis mulţi boieri pentru a le lua averile. „Lăcomie de avuţie nespusă, pre mulţi au omorât”, spunea cronicarul Grigore Ureche. Mai mult de-atât, el îşi bătea joc de fetele şi nevestele boierilor.
Citește și: Care domnitor al Moldovei a murit de ciudă că i s-au furat banii? A fost și „domn al Țării Ucrainei”
„Ce nice de curtea sa nu să ferea, că jupînesele boierilor de la masa doamniei sale le scotea, de le făcea silă”, adăuga Ureche. Acelaşi cronicar spune convins că Iancu Sasul era „om curvariu peste seamă”.
Ţăranii erau şi ei nemulţumiţi de lăcomia voievodului şi au avut loc revolte şi chiar fugi ale ţăranilor peste Nistru. La toate acestea se adăuga şi faptul că Iancu Sasul era „eretic” pentru moldoveni, fiind luteran de religie.
Colac peste pupăză, Brutti ajunge mâna dreaptă a domnitorului, ocupându-se de afacerile băneşti ale statului fiind direct interesat de recuperarea datoriei și obținerea unui profit cât mai mare.
Acestă poziţie privilegiată a lui Brutti a nemulțumit-o pe Chiajna, fosta susținătoare a lui Iancu, astfel că ea pleacă la Constantinopol şi începe să-l „sape” pe fratele vitreg, „trăgând sforile” pentru a-l readuce pentru a doua oară pe tron pe Petru Şchiopul.
Intrigile Chiajnei sunt sprijinite atât de plângerile boierilor aflaţi în pribegie, cât şi de relaţiile dubioase pe care Iancu le avea cu habsburgii, astfel că Poarta hotărăște mazilirea și prinderea sa.
Iancu reușește, în primă fază, să fugă prin Polonia cu 100 de care pline de bogății, dintre care 40 de căruțe erau umplute numai cu bani, având în plan să ajungă în Transilvania, la moșiile pe care le cumpărase nu cu multă vreme înainte.
În ciuda prevederii sale, este însă prins, i se ia averea și este ucis la Liov, în septembrie 1582, la nici trei ani după ce reușisise să obțină tronul Moldovei.
Citește și: Cine a fost domnitorul care le-a făcut otomanilor cea mai mare farsă din istoria Țărilor Române?
Petru Șchiopul a revenit la conducerea principatului, reuțind să domnească încă 9 ani, până la moartea sa, în 1591.
Bartolomeu Brutti și-a continuat viața aventuroasă de cămătar al fețelor nobile ale Europei, inclusiv ale pretendenților la tronurile Țărilor Române.
Sfârșitul avea să i se tragă tot de la o asemenea datorie, pe care o făcuse Aron Tiranul, voievod al Moldovei între 1591-1595, cu o scurtă pauză de două luni în 1592.
Chiar la începutul domniei sale, Aron, pentru a scăpa de datorie, a apelat la o veche, dar eficientă metodă, pur ți simplu omorându-l pe Brutti.
