Ce poduri ale lui Ștefan cel Mare rezistă și azi? Conducătorii auto știu prea bine că noul „Golden Gate de Brăila” sau „de România”, cum a fost numit cu mândrie, la inaugurarea lui din iulie 2023, este sufocat probleme, suferind trei reasfaltări în decurs de numai un an.
Mirarea e și mai mare când descoperim că poduri făcute acum mai bine de jumătate de mileniu sunt bine-merci și-n timpurile de-acum.
Ce poduri ale lui Ștefan cel Mare rezistă și azi? Noul „Golden Gate de Brăila”, sufocat de probleme
„Golden Gate de Brăila” sau „de România” a fost inaugurat cu mare fast în iulie 2023, fiind prezentat drept o bijuterie inginerească. Este cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România și al treilea ca dimensiune din Uniunea Europeană.
Construcția, care leagă Brăila de Tulcea pe deasupra Dunării, a costat circa 2,5 miliarde de lei, adică aproximativ 500 de milioane de euro.
De un an încoace, în schimb, „capodopera” a fost reasfaltată de 3 ori, iar asfaltul e acum din nou distrus pe unul dintre sensuri.
Citește și: Penalizări de 80.000.000 lei, pentru constructorul Podului de la Brăila plin de denivelări și fisuri
De asemenea, în martie 2024, au apărut tasări periculoase la rampa de urcare pe pod de pe malul brăilean, viaduct care face legătura cu blocurile de ancoraj.
Săptămâna trecută, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat pe pagina de Facebook că antreprenorul WeBuild a început lucrările de refacere a asfaltului, pe sensul de mers Tulcea-Brăila, urmând să continue pe sensul Brăila-Tulcea.
Potrivit CNAIR, lucrările sunt programate să se încheie până pe 31 august, ceea ce creează un nou haos pentru miile șoferi și turiști care tranzitează județele Brăila, Tulcea, respectiv Delta Dunării.
Dar nimeni nu știe când vor fi gata, de fapt, lucrările și ce noi probleme ar putea să apară la „bijuteria” de jumătate de miliard de euro.
Podul de la Negoiești, județul Bacău, construit în 1493 - Foto: lovendal.ro
Spre deosebire de acest lucru „de mântuială” din zilele noastre, cel puţin două poduri de pe vremea lui Ştefan cel Mare sunt funcţionale chiar şi astăzi, la mai bine de 500 de ani de la construcţia lor.
Primul dintre ele se află la 10 km de Oneşti, în județul Bacău, pe drumul care merge spre Adjud, în satul Negoieşti.
Este vorba de un pod de piatră masiv, care aduce aminte de construcţiile romane, însă inginerii lui Ştefan cel Mare l-au construit atât de bine că rezistă chiar şi astăzi.
Citește și: VIDEO Podul peste Dunăre de 2.500.000.000 lei, închis parțial pentru reparații după doar un 1 an
El a fost ridicat de marele voievod în anul 1493, în valea pârâului Gârbovana, afluent pe dreapta al râului Trotuș, scrie lovendal.ro.
„Podul este construit din piatră cu mortar gros (realizat din var şi albuş de ou potrivit legendei); bolta, de asemenea, construită cu bolovani rotunzi, iar capetele bolţii care se văd sunt lucrate gros tot din bolovani rotunzi”, spunea Constantin I. Istrati în studiul său din 1904 intitulat „Biserica şi podul de la Borzeşti” citat de sursa menționată.
Ştefan cel Mare a înălțat acest pod pentru a face o punte de legătură între pădurea de dincolo de pârâul Gârbovana, unde își antrena ostașii, și refugiul religios al bisericii din Borzești.
Totodată, de pe acest pod, voievodul își supraveghea și transporturile de sare de pe Valea Trotușului.
Podul de la Coșula, județul Botoșani, a fost ridicat în 1503 - Foto: lovendal.ro
E drept că podul a suferit transformări în timpul domniei lui Mihail Sturdza (1843-1849), iar cea mai amplă intervenție a avut loc între anii 1902-1903, când s-au înălţat două diguri laterale de protecţie.
Al doilea pod de acest tip se află în localitatea Coșula, judeţul Botoșani, în vecinătatea mănăstirii.
Podul a fost construit de inginerii lui Ştefan cel Mare în 1503, peste râul Miletin, cu doar un an înainte de moartea domnitorului.
Construcția a fost ridicată pentru a facilita domnitorului deplasarea spre şi dinspre Cotnari şi Hârlău, acolo unde se aflau podgoriile de unde se aproviziona cu vin.
Un alt motiv era că acolo locuia și Maria Rareş, iubita lui Ştefan, cea care i-a dăruit voievodului fiul ce va deveni, ulterior, domnitorul Petru Rareş.
Podul a fost restaurat de mai multe ori, cu excepția bolții acestuia, ea fiind cea originală, de pe vremea lui Ştefan.
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
Chiar dacă nu se compară în dimensiuni și dificultățile de proiectare cu cele moderne, nu trebuie uitat că, în cei 500 de ani scurși de atunci, ingineria, tehnica și tehnologia au avansat incredibil de mult.
Prin urmare, ne-am aștepta ca un pod inaugurat cu un an în urmă să nu aibă nevoie de „renovările” pe care unul făcut acum jumătate de mileniu se presupune că ar fi normal să le aibe.
