O echipă de cercetători a reuşit, cu ajutorul unor tehnici complexe pentru determinarea vârstei fragmentelor de oase, dentiţie şi artefacte descoperite într-o peşteră siberiană, să oferă noi indicii despre o specie enigmatică de hominizi, posibil mai avansată decât se credea anterior.
Enigma speciei de oameni care a trăit acum 200.000 ani. Ar fi fost mai avansată decât se credea
O echipă de cercetători a reuşit, cu ajutorul unor tehnici complexe pentru determinarea vârstei fragmentelor de oase, dentiţie şi artefacte descoperite într-o peşteră siberiană, să oferă noi indicii despre o specie enigmatică de hominizi, posibil mai avansată decât se credea anterior, relatează Reuters.
Cercetările publicate miercuri scot la lumină informaţii despre denisovan, o specie de hominizi cunoscută doar din rămăşiţele descoperite în peştera Denisova din Munţii Altai, Rusia.
Deşi oamenii de ştiinţă deţin încă puţine informaţii, acest strămoş al omului şi-a pus amprenta genetică asupra speciei noastre, Homo sapiens, în special la populaţia indigenă din Papua Noua Guinee şi Australia, care a păstrat o mică, dar semnificativă urmă de ADN denisovan, dovada încrucişării dintre specii în trecutul îndepărtat.
Citește și: Misterul muntelui din România care ar dispărea la anumite ore. Ce comori s-ar ascunde aici?
Fosile şi urme de ADN demonstrează că denisovanii au trăit în peştera din Munţii Altai cu cel puţin 200.000 până la 50.000 de ani în urmă, iar Omul de Neandertal, o specie înrudită de hominid, a fost prezent acolo cu 200.000 până la 80.000 de ani în urmă, concluzionează noul studiu. Uneltele din piatră indică faptul că una sau ambele specii ar fi putut trăi în peşteră începând cu 300.000 de ani în urmă.
Anul trecut, cercetătorii au descris un fragment de os găsit în Peştera Denisova aparţinând unei fete a cărei mamă era o neandertaliană, iar tatăl un denisovan, dovadă a încrucişării acestor specii. Fata, botezată ''Denny'', a trăit cu circa 100.000 de ani în urmă, demonstrează noul studiu.
Mai multe pandantive fabricate din dinţi şi vârfuri de oase de animale găsite în peşteră au fost datate ca având o vechime cuprinsă între 43.000 şi 49.000 de ani. Este posibil că artefactele să fi fost fabricate de denisovani, ceea ce ar putea sugera că aceşti hominizi aveau un anumit grad de compexitate intelectuală.
"De obicei, astfel de obiecte sunt asociate, în Europa Occidentală, cu expansiunea speciei noastre şi sunt considerate repere ale comportamentului modern, dar în acest caz, denisovanii ar putea fi chiar ei creatorii'', a spus cercetătoarea din domeniul arheologiei Katerina Douka, de la Institutul Max Planck pentru Ştiinţa Istoriei Umane din Germania.
Specia noastră a apărut în Africa cu circa 300.000 de ani în urmă, după care a migrat în alte zone de pe glob. Nu există dovezi care să ateste că Homo sapiens ajunsese în peştera Denisova atunci când au fost fabricate aceste artefacte.
Dovezile existenţei denisovanilor sunt puţine şi includ trei dinţi şi un os al degetului.
"Descoperirea unor noi fosile ar fi binevenită, întrucât nu ştim nimic despre aspectul fizic al denisovanilor, în afara faptului că aveau degete groase", a spus Zenobia Jacobs, specialistă în geocronologie de la Universitatea Wollongong din Australia.
Citește și: Misterul Sfinxului din România despre care se crede că ar fi Hercule. Arată ca un chip omenesc
"Prezenţa ADN-ului acestora la aborigenii australieni şi populaţia din Noua Guinee sugerează că aceştia erau destul de răspândiţi în Asia, posibil chiar în sud-estul Asiei, dar trebuie să găsim dovezi solide ale prezenţei lor în aceste regiuni pentru a descrie istoria completă a denisovanilor", a adăugat Richard 'Bert' Roberts, specialist în geocronologie la Universitatea din Wollongong.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature.
Cercetările publicate miercuri scot la lumină informaţii despre denisovan, o specie de hominizi cunoscută doar din rămăşiţele descoperite în peştera Denisova din Munţii Altai, Rusia.
Deşi oamenii de ştiinţă deţin încă puţine informaţii, acest strămoş al omului şi-a pus amprenta genetică asupra speciei noastre, Homo sapiens, în special la populaţia indigenă din Papua Noua Guinee şi Australia, care a păstrat o mică, dar semnificativă urmă de ADN denisovan, dovada încrucişării dintre specii în trecutul îndepărtat.
Specie înrudită cu Omul de Neandertal
Fosile şi urme de ADN demonstrează că denisovanii au trăit în peştera din Munţii Altai cu cel puţin 200.000 până la 50.000 de ani în urmă, iar Omul de Neandertal, o specie înrudită de hominid, a fost prezent acolo cu 200.000 până la 80.000 de ani în urmă, concluzionează noul studiu.
Uneltele din piatră indică faptul că una sau ambele specii ar fi putut trăi în peşteră începând cu 300.000 de ani în urmă.
Anul trecut, cercetătorii au descris un fragment de os găsit în Peştera Denisova aparţinând unei fete a cărei mamă era o neandertaliană, iar tatăl un denisovan, dovadă a încrucişării acestor specii. Fata, botezată ''Denny'', a trăit cu circa 100.000 de ani în urmă, demonstrează noul studiu.
Mai multe pandantive fabricate din dinţi şi vârfuri de oase de animale găsite în peşteră au fost datate ca având o vechime cuprinsă între 43.000 şi 49.000 de ani. Este posibil că artefactele să fi fost fabricate de denisovani, ceea ce ar putea sugera că aceşti hominizi aveau un anumit grad de compexitate intelectuală.
Citește și: Misterul „Altamirei” de România, peștera unde s-au descoperit picturi rupestre vechi de 10.000 ani
"De obicei, astfel de obiecte sunt asociate, în Europa Occidentală, cu expansiunea speciei noastre şi sunt considerate repere ale comportamentului modern, dar în acest caz, denisovanii ar putea fi chiar ei creatorii'', a spus cercetătoarea din domeniul arheologiei Katerina Douka, de la Institutul Max Planck pentru Ştiinţa Istoriei Umane din Germania.
Specia noastră a apărut în Africa cu circa 300.000 de ani în urmă, după care a migrat în alte zone de pe glob. Nu există dovezi care să ateste că Homo sapiens ajunsese în peştera Denisova atunci când au fost fabricate aceste artefacte, potrivit Agerpres.
Dovezile existenţei denisovanilor sunt puţine şi includ trei dinţi şi un os al degetului.
"Descoperirea unor noi fosile ar fi binevenită, întrucât nu ştim nimic despre aspectul fizic al denisovanilor, în afara faptului că aveau degete groase", a spus Zenobia Jacobs, specialistă în geocronologie de la Universitatea Wollongong din Australia.
"Prezenţa ADN-ului acestora la aborigenii australieni şi populaţia din Noua Guinee sugerează că aceştia erau destul de răspândiţi în Asia, posibil chiar în sud-estul Asiei, dar trebuie să găsim dovezi solide ale prezenţei lor în aceste regiuni pentru a descrie istoria completă a denisovanilor", a adăugat Richard 'Bert' Roberts, specialist în geocronologie la Universitatea din Wollongong.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature.
