Cea mai controversată legendă a bisericii medievale din Densuș, Hunedoara, spune că aceasta ar fi fost la origine un mausoleu roman, clădit în memoria generalului Longinus - un personaj cu o poveste inedită, remarcat în timpul războaielor daco-romane.
Misterul bisericii din Ardeal unde ar fi îngropat Longinus, generalul roman capturat de Decebal
Biserica medievală Densuș din Hunedoara a stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse, prin vechimea și istoria sa.
Cel mai probabil, susțin unii oameni de știință, lăcașul clădit din blocuri de piatră fasonate și împodobit cu monumente funerare romane, culese dintre ruinele coloniei Sarmizegetusa, datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea.
Citește și: Misterul satului din Munții Apuseni de unde s-au scos bulgări uriași de aur. O pepită avea 53 kg
Biserica fi fost ridicată de familiile cneziale din Țara Hațegului, însă mai mulți savanți români și străini au legat istoria ei de povestea generalului Longinus, unul dintre eroii romani ai războaielor de la începutul secolului al doilea.
Biserica de la Densuș - Foto: Profimedia Images
„Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste.
El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani”, informa cărturarul Bizantinus Pop, tatăl cărturarilor Aron şi Nicolae Densuşianu, în secolul al XIX-lea.
Mausoleul, „neatins”
Istoricul Nicolae Iorga a făcut și mai populară legenda eroului roman în cinstea căruia ar fi fost ridicat mausoleul de la Densuș, potrivit apuseni.info.
„Și, pe când Sarmizegetusa lui Traian și Decebal s-a prefăcut în pulbere, prădată de cine a voit, acest lăcaș al rămășițelor lui Longin trebuie să fi rămas aproape neatins, păstrat până astăzi în această formă ocrotitoare a religiei creștine, îmbălsămat în farmecul neînvins al legii nouă”, scria istoricul Nicolae Iorga, la începutul secolului trecut.
Legătura dintre biserica medievală Densuș și generalul roman a fost redată și de unii cărturari străini, care au călătorit în Țara Hațegului în secolul al XIX-lea. Auguste de Gerando a vizitat biserica la mijlocul secolului al XIX-lea.
Citește și: Misterul vasului pe care se găsește cea mai veche inscripție în limba română. Ce scrie pe el?
„Nu ştiam încă cui să atribui mausoleul de la Densuş când o întâmplare fericită m-a făcut să mă întâlnesc mai târziu cu un om ales și foarte cult, cu domnul Hegedus, preot reformat din Orăștie. Când i-am expus îndoielile mele, el mi-a comunicat părerea sa pe care o reproduc aici.
Monumentul este construit probabil în memoria tribunului militar Longinus, pe care Traian îl iubea foarte mult şi care a murit în captivitate la daci... Nu este neverosimil că Traian a vrut să perpetueze memoria omului celui mai important care a murit în războiul cu dacii.
Dacă a construit un mausoleu, trebuie să-l fi plasat nu departe de locul unde Longinus a murit în închisoare, deci în apropierea reşedinţei lui Decebal, deoarece regele dac îl avea pe prizonier mereu în preajma lui, or Densușul nu-i departe de Sarmizegetusa”, scria istoricul francez, în volumul „Transilvania și locuitorii săi” (1843).
Povestea construirii bisericii
Cercetătorii susţin că biserica din Densuş a fost ridicată pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii.
În zidurile bisericii de la Densuş au ajuns blocurile de calcar din fostul oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de cotropitorii turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi, dar şi icoane stranii, care îl înfăţişează pe Mântuitor în costum popular românesc sau pe apostolul Toma în timpul schingiuirii sale, potrivit adevărul.ro.
Deşi nici în prezent nu este clară data la care a fost construită biserica, cert este că, în ultimii peste 700 de ani, în Densuş au fost ţinute aproape neîntrerupt slujbe, iar locul este considerat cea mai veche biserică românească din piatră.
Citește și: Misterul lacului creat de natură sub forma hărții României. De ce nimeni nu vrea să intre în apă
Lăcaşul de cult din Densuş e situat la zece kilometri de Haţeg, în apropierea şoselei Haţeg – Caransebeş. Biserica a fost ridicată pe un deal şi e înconjurată de un cimitir vechi, în care mormintele sătenilor şi ale preoţilor care au slujit aici sunt învecinate cu pietre funerare antice.
Biserica ortodoxă română din Densuş poartă hramul Sfântului Proroc Ieremia (1 mai) şi al Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie). Prima atestare documentară a bisericii a fost la 2 iunie 1360, cu ocazia unui „scaun de judecată“ al românilor din Ţara Haţegului.
Cei mai mulţi istorici o plasează ca fiind ridicată în secolul al XIII-lea, în timp ce alţi oameni de ştiinţă susţin că ar fi fost construită în secolele X-XI. Biserica a fost restaurată în anii 2003 şi 2005, prin contribuţia Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi a Ministerului Culturii. Din anul 1991, ea a fost propusă pentru a face parte din patrimoniul UNESCO, potrivit zhd.ro.
