Planul Național pentru Redresare și Reziliere (PNR), asumat de Guvern la Bruxelles, prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la femei la 63 de ani până în 2020.
De asemenea, documentul propune crearea unui cadru legal care să permită opțiunea persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare să rămână active după vârsta de 65 de ani, în mod voluntar pentru femei și bărbați.
Pentru aceeasta se va propune aplicarea unei majorări asupra punctajelor anuale acordate persoanelor care optează pentru rămânerea în activitate până la vârsta de 70 de ani.
Cum va funcționa concret această măsură? Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, a explicat că menținerea în piața muncii a persoanelor active care doresc să continue activitatea și după 63/65 ani va fi și mai eficientă câtă vreme este complementară altor măsuri.
„Cel puțin 2 importante văd eu:
1. Motivarea/stimularea persoanelor să ia în considerare această opțiune. Această abordare va fi ceea ce îi va determina pe oameni să se mai gândească dacă se pensionează la termen sau continuă să muncească. Cunosc modelul din Marea Britanie. Acolo persoanele care aleg să amâne pensionarea și să continue munca (pentru cel puțin 9 săptămâni), primesc (când în final se pensionează) “extra state pension” - un procent care se adaugă pensiei la limită de vârstă (5,8% pe an).
2. Valorizarea experienței persoanelor spre final de carieră, aprecierea lor în mod corespunzător. Fiecare persoană aproape de vârsta pensionării ar putea să devină mentor pentru cel/cea vizat(ă) să ocupe postul respectiv pentru o persoană care se angajează prin concurs. Nu rămâne locul vacant fără să existe o persoană pregătită în spate”, a scris Violeta Alexandru pe Facebook.
Citește și: PNRR va finanța clădiri noi pentru vechile spitale. Cîțu promitea un spital nou, în 2024
„Există sisteme de reconversie, de reintegrare profesională”
Secretarul de stat în Ministerul Culturii Iulia Popovici a menționat că în domeniul cultural există limite importante privind extinderea perioadei de muncă.
„Există profesii în cultură în care viața activă e prin definiție limitată. Nu există vreo posibilitate reală ca un întreg corp de balet să rămînă în activitate, în instituția de origine, pînă la 70 de ani. Nici măcar pînă la 65 (cam cîți maeștri de balet poate să aibă o operă, totuși?). E cel mai radical exemplu, dar mai sînt și altele.
Pentru astfel de profesii, în țări cu apă caldă curentă, există sisteme de reconversie, de reintegrare profesională etc. Și pensionare specială la vîrste în jur de 50 de ani (mult mai puțin la balerini). Sper ca în tot acest avînt cu prelungirea la cerere a activității să înțelegem că există cazuri reale în care omul chiar trebuie să se pensioneze devreme.
Și ar fi sănătos să nu fie (doar) opțiunea lui”, a menționat Iulia Popovici.
Ghinea: „Să avem curajul să le spunem părinților noștri că ceva trebuie să se schimbe”
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, susține că reformarea sistemului de pensii este însă obligatorie, căci în fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026.
„Trebuie să avem curajul să le spunem părinților noștri că ceva trebuie să se schimbe. Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate.
Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, este de părere Cristian Ghinea.
