16 țări membre UE au aprobate deja planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), iar o parte au început să primească de la Comisia Europeană fondurile solicitate.
România încă așteaptă aprobarea documentului, care ar putea veni abia în septembrie sau chiar în noiembrie, în varianta pesimistă.
Cu cât întârzierea este mai mare, cu atât crește riscul ca PNRR să nu poată fi dus la capăt până în 2026 în România. Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene, în prezent directorul general al Agenţia de Dezvoltare Regională Nord – Vest, a explicat la Newsweek LIVE care sunt cele două cauze majore ale întârzierii.
O autostradă nu se face în 3 ani
„Noi avem la dispoziție 29,4 miliarde de euro, din care 15 miliarde de euro sunt împrumuturi. Fiecare stat membru trebuie să fie atent la banii pe care îi ia pe zona împrumuturilor. Sunt doar șase state din 27 care au apelat la granturi.
Comisia Europeană îți impune condiții stricte pentru rambursarea împrumuturilor: se verifică încadrarea în deficitul bugetar de 3%, apoi procentul de datorie publică din PIB, de 60%, plus o serie de condiționalități fără de care poate România ar fi obținut mai ușor aceste fonduri”, a explicat Marcel Boloș.
Fostul ministru a menționat că amânarea PNRR trebuie judecată și prin primsma timpului pe care îl va avea România ulterior pentru implementarea proiectelor.
„Dacă se aprobă în septembrie-noiembrie, este în defavoarea implementării proiectelor. Nimeni dintre cei care sunt potențialii beneficiari, cu toate apelurile Ministerului Fondurilor Europene, în lipsa unei surse de finanțare, a unui contract de finanțare, nu a făcut demersuri pentru a începe implementarea de proiecte.
Toată lumea așteaptă să aibă siguranța sursei de finanțare. Orice zi care trece și în care PNRR nu este aprobat este în defavoarea noastră ca stat membru, pentru că sumele necheltuite, până la 31 august 2026, se pierd.
Sunt două cauze pentru care există riscul de a nu se cheltui toți banii. În primul rând, vor trebui stabilite mecanismele de implementare a proiectelor pentru fiecare domeniu din PNRR. Aceste mecanisme va trebui, în final, să fie trecute un document scris între Ministerul titular și beneficiarul de proiect. Dar acest lucru va lua timp”, a menționat Marcel Boloș la Newsweek LIVE.
Comisia Europeană a cerut date extrem de detaliate
Tot în acest context, va dura mult derularea procedurilor de achiziție publică. Apoi, proiectele de infrastructură rutieră un ciclu foarte mare de implementare.
„Sigur, la o parte sunt făcute documentațiile, dar un proiect de autostradă poate să dureze 4-5 ani. Dar eu sunt prudent că se va putea face o autostradă în 3 ani. La infrastructurile mici, există perspectiva să fie gata până în 2026”, a menționat actualul director general al Agenţia de Dezvoltare Regională Nord – Vest.
Marcel Boloș a explicat că amânarea obținerii unei aprobări pentru România este justificată, printre altele, de faptul că scrierea PNRR a fost dificilă pentru toate statele membre, pentru că nici unul nu a avut experiență în acest sens.
„Datele cerute sunt foarte tehnice și foarte profesionist cerute. Am parcurs împreună cu colegii din minister capitolul de costing și nu îmi venea să cred ce informații detaliate cerea CE pentru fiecare domeniu din PNRR.
Ca profesor de finanțe, am fost uimit să văd că acest capitol al costingului era tratat temeinic, trebuia să arăți Comisiei Europene că acele costuri sunt fundamentate în oferte de preț sau în costuri estimative.
Mecanismele de implementare sau de fluxuri financiare, milesstone și targeturile din PNRR trebuie să fie bine definite și a fost greu pentru noi să le descurcăm. Ne-a luat ceva timp. E nevoie de foarte multă atenție. Viziunea e greu de transpus în formularele CE”, a precizat Marcel Boloș, la Newsweek LIVE.
