"Trebuie să înţelegem că în domeniul energiei e nevoie de un plan în etape şi noi avem acest plan în România. Trebuie să lucrăm o dată pe termen scurt şi foarte scurt la aprovizionarea pentru această iarnă, trebuie să lucrăm pe termen scurt şi mediu pentru următoarele ierni, pentru următorii ani şi trebuie să avem un plan pe termen mai lung care să ne asigure nu doar independenţa, ci şi chiar energie suficientă pentru a şi exporta.
Noi avem aceste planuri şi aceste gândiri. În această etapă, când avem nevoie de resurse suplimentare pentru iarnă, se lucrează în paralel pe două căi. Pe de o parte, capacitatea de stocare pe care o avem în România este destul de mare, în ultimii ani nu a fost folosită, dar în acest an a fost folosită. Suntem la stocare aproape la 100%, deci depozitele noastre de gaz sunt pline, însă noi dorim să avem şi o marjă de siguranţă şi în acest sens sunt în negociere câteva contracte de import pe alte căi decât gazul rusesc.
Citește și: Produsele de tutun încălzit cu arome, interzise de Uniunea Europeană. De când intră legea în vigoare
Avem nevoie de acestea şi pentru consumul propriu, dar avem în vedere în acelaşi timp şi aprovizionarea Republicii Moldova, în cazul în care apar probleme deosebit de grave acolo. Asta e pe termen scurt şi stăm bine", a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul lituanian, Gitanas Nauseda.
Citește și: 2 milioane $ pentru fiecare an petrecut, nevinovat, în pușcărie. Dovezi, găsite după 20 de ani
Pe termen mediu, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că este nevoie să fie accesate noi resurse, context în care a amintit de întâlnirea cu Romgaz-OMV Petrom cu privire la începerea exploatării gazului din Marea Neagră.
"Am primit promisiuni ferme că în cursul anului viitor se va lua decizia de investiţie şi destul de repede se va trece la realizarea instalaţiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră. Este vorba de perimetrul numit Neptun Deep. Credem că prin accesarea acestei resurse pe termen mediu vom avea gazul necesar asigurat împreună cu importurile, care, la nevoie, vor continua. În paralel, România sprijină dezvoltarea energiei regenerabile şi acest lucru va duce la o creştere semnificativă a cotei de regenerabil din mixul energetic naţional", a spus şeful statului.
De asemenea, el a amintit şi că există planuri concrete în ceea ce priveşte investiţia în centrale nucleare, precizând că finanţarea este destul de bine asigurată pentru dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi că vor fi introduse centrale mici nucleare.
"Toate acestea vin să îndeplinească: unu - obiectivul de autonomie energetică. Doi: obiectivul de producţie suficientă pentru a asigura inclusiv export de energie. Trei: asigură trecerea României la o economie verde. Şi pentru 2050 ştiţi că avem ambiţia să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând că până atunci producţia asigurată de regenerabile şi de nuclear să fie suficientă şi să înlocuiască celelalte facilităţi de producţie care vor fi retehnologizate. Iată deci un plan foarte ambiţios, foarte amplu, care merge pe mai multe decenii şi în acest fel românii pot fi asiguraţi că la noi lucrurile sunt nu doar sub control, sunt planificate şi pentru viitor", a spus Iohannis.
El a indicat şi că se au în vedere interconectările cu toţi vecinii pentru a putea exporta, dar şi pentru a importa energie.
"Două aspecte de tehnologii mai puţin uzuale, dar care credem că în viitor vor avea o contribuţie importantă merită menţionate: producţia şi transportul de hidrogen sunt în atenţia noastră şi, prin PNRR, se finanţează astfel de facilităţi care, după părerea mea, se vor extinde semnificativ în următoarele decenii.
Şi în paralel, se lucrează la realizarea unor facilităţi de stocare a energiei electrice, deci acumulatoare foarte mari care pot livra instant energie electrică când, dintr-un motiv sau altul, consumul creşte brusc. Toate acestea sunt în lucru şi vor schimba net harta energetică a României, net în plus, pentru români", a spus Iohannis.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a amintit că Lituania a fost prima ţară care a abandonat în totalitate resursele energetice din Rusia.
"Am făcut acest lucru în aprilie şi pe partea de gaze naturale şi pe partea de petrol brut, de ţiţei, folosit în rafinării. Pentru noi a fost foarte important, în primul rând din raţiuni politice, pentru că în ultimii 30 de ani ne-am confruntat, dacă nu cu şantaj energetic din partea Rusiei, cel puţin cu o puternică dorinţă de manipulare, lucru care nu le mai este la îndemână la acest moment.
Ceea ce n-am făcut şi mai trebuie să facem pe termen mediu şi lung este, bineînţeles, să creştem facilităţile de generare de electricitate pe care le avem. În momentul de faţă ne asigurăm 70% din propria energie electrică, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, însă sursele de energie au preţuri din ce în ce mai mari, pe care trebuie să le plătim şi trebuie să căutăm soluţii pentru a atenua impactul lor asupra economiei. Este clar că trebuie să devenim independenţi, ba chiar producători de energie. Este acesta un scop foarte important pentru Lituania în următorii 10-15 ani", a spus preşedintele lituanian, potrivit Agerpres.
