Corpul nostru depune un efort considerabil pentru a se adapta noilor temperaturi și condiții climatice de primăvară, mai ales că în această perioadă ne confruntăm cu variații de temperatură de 10-15 grade între zi și noapte, o explozie de lumină și de culoare, vegetația renaște și apare polenul, afirmă dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva'' din Iași.
Cum se manifestă și cum poate fi combătută astenia de primăvară? Un medic român explică
Medicul afirmă că în această perioadă este nevoie de adaptarea la schimbările de sezon, fapt care necesită un stil de viață echilibrat, bazat pe o alimentație sănătoasă, activitate fizică și gestionarea corectă a stresului.
El recomandă ca, în cazul în care ne confruntăm cu stări de apatie, lipsa poftei de mâncare, insomnii, stări de oboseală și moliciune să apelăm la un consult medical, întrucât alternanța anotimpurilor și în special trecerea de la sezonul rece la cel cald poate afecta organismul uman.
„Zona noastră geografică, cu clima temperată, implică această alternanță a temperaturilor, de la un anotimp la altul. Sunt o serie de factori care intervin, de la creșterea intensității luminii solare, zile mai lungi, variații de temperatură și umiditate, deficitul de vitamine și minerale cu care ieșim din iarnă, la stresul, oboseala, pot aduce schimbări de tonus fizic și psihic care se manifestă prin stări de oboseală și slăbiciune sau chiar cu dureri de cap și lipsă de concentrare'', declară managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf Parascheva'' din Iași.
Practic, afirmă medicul, toate aceste schimbări influențează nivelurile de serotonină și melatonină, substanțe chimice din creier responsabile de reglarea stării de spirit și a somnului.
„Sinteza melatoninei include nucleul suprachiasmatic și glanda pineală, fiind stimulată de intensitatea luminii percepute la nivelul retinei. Melatonina influențează funcționarea sistemului imun și generează procesele de apărare ale organismului, gestionează secreția de cortizon și reglează tensiunea arterială. Nivelul scăzut de melatonină poate genera insomnie și irascibilitate. Serotonina este un neurotransmițător sintetizat majoritar la nivelul celulelor intestinale enterocromafine care reglează motilitatea digestivă. Serotonina semnalizează senzația de foame și sațietate, cu rol vasoconstrictor, fiind implicată în generarea proceselor de hemostază primară, iar la nivelul sistemului nervos acționează asupra sintezei de melatonină', a explicat dr Florin Roșu.
Conform acestuia, deficitul de serotonină poate determina scăderea apetitului, poate duce la insomnii, apariția depresiei, a fobiilor sau chiar a anxietății.
„De cele mai multe ori intervine astenia de primăvară ca o consecință a ieșirii din 'hibernare' și a adaptării organismului la noile condiții de viață. Nu toate persoanele resimt astenia de primăvară în aceeași măsură, iar simptomele variază de la o persoana la alta. Astenia este o afecțiune temporară, simptomele acesteia dispar pe măsură ce organismul se adaptează la schimbările climatice. Sunt doar stări fiziologice care apar și la persoane sănătoase și la cele care au asociată o altă patologie, dar care pot avea urmări nefaste dacă nu sunt urmărite. Dacă aceste simptome se prelungesc, în timp pot duce chiar la depresie. Pot interveni stări de nervozitate, palpitații, somn superficial, chiar insomnie, tulburări de apetit, de memorie și de concentrare'', afirmă dr Roșu.
El a adăugat că, pentru a combate astenia de primăvară, trebuie consumate cât mai multe fructe și legume proaspete care au acțiune detoxifiantă, diuretică, depurativă, și care să ajute la reglarea tranzitului intestinal.
De asemenea, medicul recomandă să facem plimbări în aer liber care au efect asupra creșterii fluxului de sânge oxigenat la nivelul creierului și stimulează producerea de serotonină, pentru a induce o stare de bine.
„Expunerea la soare poate regla ritmurile circadiene și duce la producția de vitamina D, iar practicarea exercițiilor fizice care ajută metabolismul stimulează secreția de endorfine, îmbunătățește starea psihică. Este recomandat și consumul de vitamina C, de preferat din surse naturale, care ajută la fortificarea organismului și la creșterea imunității. Se recomandă consumul de legume verzi, urzici, ștevie, leurdă, mărar, usturoi verde, ceapă verde, spanac. Totodată, este bine să evitați cafeina și zahărul, deoarece acestea pot contribui la creșterea nivelului de stres. Odihna este și ea foarte importantă. Atât timp cât organismul face efort de adaptare la noile condiții, odihna ajută la refacerea energiei'', mai explică dr Florin Roșu.
În opinia sa, suplimentele nutritive trebuie luate abia după ce se efectuează un set de analize pentru a afla dacă avem deficiențe și care este necesarul de suplimente de vitamine și minerale.
„În concluzie, adaptarea la schimbările de sezon necesită un stil de viață echilibrat, bazat pe o alimentație sănătoasă, activitate fizică și gestionarea corectă a stresului. Atenția acordată acestor aspecte poate contribui semnificativ la menținerea sănătății și a stării de bine'', a conchis Florin Roșu, scrie Agerpres.
