Sebastian Nechifor și Tiberiu Popa, pe biciclete cyclocross, au plecat în același timp cu trenul IR 1528 Sibiu – București Nord din gara Ucea, duminică, 20 septembrie, la ora 5.00, și au ajuns în gara din Curtea de Argeș cu 50 de minute înaintea ”Săgeții Albastre” IR 1785 București Nord – Curtea de Argeș.
Dacă cea mai rapidă legătură cu trenul între Ucea și Curtea de Argeș trece prin Capitală, cei doi ieșeni au urcat până pe Vârful Moldoveanu (2.544 metri altitudine), parcurgând în total circa 120 de kilometri, pe două roți și în alergare, în aproape nouă ore.
”Am început cu 14 kilometri de pedalat pe biciclete cyclocross. Apoi, am continuat pe picioare traseul spre Moldoveanu, care a fost de aproximativ 20 de kilometri, până la locul unde am preluat bicicletele MTB pentru a merge pe forestierul care duce la Slatina, de aproximativ 35 de kilometri. Acolo, am schimbat bicicletele MTB cu cele cyclocross, pentru ultima bucată de asfalt până la Curtea de Argeș, de 42 de kilometri. În total, circa 90 de kilometri de pedalat și 20 de kilometri pe picioare”, a explicat Tiberiu Popa.
”Trenul a avut o viteză medie de 45 km/h, maxima fiind de 120 km/h, iar noi am avut o viteză medie de 15,5 km/h, iar maxima de 61,6km/h. Viteza medie a fost trasă în jos de urcarea pe Vf. Moldoveanu. Noi aveam posibilitatea să mergem din Ucea spre Curtea de Argeș și pe Transfăgărășan, și ajungeam cu 3 ore mai devreme, dar am vrut să fie mai dificil”, a afirmat Sebastian Nechifor.
Pentru a duce la bun sfârșit provocarea, cei doi ieșeni au avut, bineînțeles, sprijin logistic. Un prieten le-a transportat bicicletele cyclocross de pe o parte pe alta a Munților Făgăraș, iar cu o zi înainte de start le-a lăsat bicicletele MTB la Stâna lui Burnei, pe coborârea de pe Moldoveanu spre Curtea de Argeș.
Aventura nu a fost lipsită de momente de cumpănă. ”În timpul coborârii pe bicicletă pe drumul forestier de la Stâna lui Burnei, roata din față a lui Tiberiu a alunecat, el a căzut, iar eu, fiind în urma lui și drumul acoperit cu pietriș, am plonjat direct peste el. Ne-am accidentat amândoi, dar Tiberiu era rănit grav la genunchi, așa că am analizat situația. Atunci am luat crezut că nu mai poate continua, dar la scurt timp s-a ridicat și a spus hotărât, ”Hai să-i dăm!”. Am inspectat rapid bicicletele, ne-am urcat și am continuat coborârea”, a povestit Sebastian.
