Cine i-a suflat lui Sergiu Nicolaescu filmul „Actorul și sălbaticii”? Sigur că popularul regizor-actor n-ar avea de ce să se plângă dată fiind cariera plină de succese la public pe care a avut-o.
Totuși, istoria - să-i zicem, secretă - a cinematografiei noastre consemnează un episod în care Nicolaescu a fost „deposedat” de posibilitatea de a realiza o producție ce a rămas una dintre referințele filmului nostru.
Cine i-a suflat lui Sergiu Nicolaescu filmul „Actorul și sălbaticii”? Ce nume ar fi avut pelicula?
Toată lumea cunoaște superbul film în care Toma Caragiu face rolul vieții sale, „Actorul și sălbaticii”, regizat de Manole Marcus, a cărui premieră a avut loc pe 20 ianuarie 1975.
Dar mult mai puțin știut este faptul că regizorul peliculei ar fi trebuit să fie Sergiu Nicolaescu, dar tocmai scenaristul cu care colaborase perfect până atunci „i-a tras clapa”.
Titus Popovici a fost, probabil, cel mai talentat scenarist român ai anilor 60 și 70. În plus, era aureolat și de romanele, nuvelele și povestirile cinematografice scrise, dintre care multe au fost ecranizate.
Citește și: Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan? Cine trebuia să fie eroul seriei?
În rândul acestora se înscriu „Străinul”, „Setea”, „Columna”, „ Mihai Viteazul”, „Moartea lui Ipu”, „Puterea și adevărul” și „Judecata”(cel după care avea să fie făcut filmul „Horea”).
Mai mult, Popovici era bine conectat la sferele puterii comuniste, ajungând el însuși membru al Comitetului Central al PCR. Altfel spus, pentru o perioadă de aproape două decenii, a fost unul dintre cei mai influenți oameni din cinematografia noastră.
Relația între Nicolaescu și Popovici a debutat „en fanfare”, cei doi colaborând perfect la primele pelicule regizate de viitorul senator PSD., adică „Dacii” (1967), „Mihai Viteazul” (1971), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1972), film făcut după nuvela „Moartea lui Ipu”, „Cu mâinile curate” (1972) și „Ultimul cartuș” (1973).
Mai mult, Titus Popovici fusese cel care forțase schimbarea lui Mihai Iacob cu Sergiu Nicolaescu pentru regia la „Mihai Viteazul”.
Dar a venit și momentul în care această colaborare apropiată a luat sfârit din cauză că Popovici a direcționat scenariul a ceea ce avea să devină „Actorul și sălbaticii” dinspre Nicolaescu, către Manole Marcus.
Sergiu Nicolaescu dând indicații regizorale la filmările pentru „Dacii” - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Nicolaescu intenţiona să utilizeze povestea lui Constantin Tănase într-unul dintre filmele sale poliţiste, pelicula urmând să poarte numele de „Comisarul şi Tănase“, conform adevarul.ro.
Până la urmă, Titus Popovici l-a transformat pe Constantin Tănase în Costică Caratase, în interpretarea lui Toma Caragiu, iar poliţistul din film, devenit comisarul Radu Toma, a fost jucat de Mircea Diaconu, conform adevarul.ro.
Regia i-a fost încredinţată lui Manole Marcus, care se afla la al cincilea lungmetraj realizat după un scenariu de Titus Popovici.
Filmările s-au desfăşurat în perioada iunie-septembrie 1974, la scurt timp după ce Sergiu Nicolaescu scosese pe piaţă, în aprilie, filmul „Un comisar acuză“, primul din seria care îl avea drept protagonist pe comisarul Moldovan, care îl înlocuise pe „asasinatul”, dar popularul comisar Miclovan.
De altfel, acel film a fost primul la care Nicolaescu nu s-a mai bazat pe un scenariu scris de Titus Popovici, semn că tensiunile dintre ei erau cât se poate de reale.
Citește și: Sergiu Nicolaescu și Julieta Szonyi au jucat cu un cerșetor într-un film faimos. Cum a fost posibil?
În același an, 1974, dar în decembrie, avea să fie premiera la „Nemuritorii”, un alt film în care Nicolaescu se bazase pe un scenariu a lui Popovici, dar pe care, ulterior, îl adaptase el însuși.
Parcă pentru a-și justifica prezența pe scaunul regizoral, știind, probabil, ce se întâmplase în culise, Manole Marcus declara pentru revista Cinema din luna iunie 1974 că filmul nu era, de fapt, despre Constantin Tănase.
„Ştiu, se spune că ar fi vorba de Constantin Tănase. Dar e o eroare. Vă rog să notaţi că acest film încordat, serios, a cărui acţiune se petrece în anul 1937, prefigurează, într-un fel, un fragment din viaţa unui mare artist-cetăţean.
Nu ambiţionăm să facem o biografie, mai mult sau mai puţin romanţată, a marelui şi regretatului actor Constantin Tănase. Tănase a fost un fenomen unic, irepetabil, inconfundabil. Dacă vreţi, pentru noi rămâne o splendidă sursă de inspiraţie. Atât“, spunea Marcus.
Până la urmă, filmul a fost un mare succes, mai ales și prin prestația magnifică a lui Toma Caragiu, care a văzut în rolul respectiv partitura cinematografică a vieții sale.
Toma Caragiu, într-o scenă din „Actorul și sălbaticii” - Foto: arhiva
„Nu sunt chiar aşa sigur că scenaristul şi regizorul s-au gândit în mod special la mine când au conceput acest film, de unde atâta cinste pe capul meu?
Dar, după ce am citit scenariul, mi-am zis: „Ăsta e, Caragiule! Acum ori niciodată! Ori dai tot ce poţi, ori te laşi!” M-am decis la prima variantă!, mărturisea Toma Caragiu în revista „Cinema“ nr. 6/1974, potrivit sursei citate.
Distribuția i-a mai inclus pe Margareta Pogonat (Elvira Caratase), Mircea Albulescu (Ionel Fridman), Mircea Diaconu (comisarul Radu Toma), Ion Besoiu (Guţă Popescu), Marin Moraru (Vasile) şi Gheorghe Şimonca (Carol al II-lea).
Dar faptul că ideea filmului i-a aparţinut lui Sergiu Nicolaescu a fost confirmat şi de Eugene Stroe Nacht, fiul celebrului Nicolae Stroe, cel care a făcut parte, împreună cu Vasile Vasilache, din cuplul umoristic Stroe şi Vasilache, nelipsit din spectacolele companiei „Cărăbuş - Constantin Tănase“ în perioada interbelică.
„În legătură cu povestea filmului „Actorul şi sălbaticii” povestea stă cam aşa: ideea s-a născut în timpul unui zbor de la Bucureşti la München, într-o discuţie între Sergiu Nicolaescu şi Nicolae Stroe.
Sergiu a vrut să facă un film despre Tănase şi Stroe i-a dat ideea cu scriitorul evreu de revistă, care era chiar el. Sergiu i-a spus apoi totul lui Titus Popovici, care s-a dus cu scenariul la Manole Marcus, care era şi el evreu“, a povestit Eugene Stroe Nacht, mai relatează aceeași sursă.
Nu se știe cum ar fi arătat filmul respectiv în mâinile lui Nicolaescu, dar ceea ce a rezultat sub conducerea regizorală a lui Manole Marcus a rămas un punct de referință al cinematografiei noastre.
Citește și: De ce Toma Caragiu spunea „nu știu să mor”? A adoptat o fetiță împreună cu prima soție
Cu toate acestea, deși a avut un mare succes și de public, pelicula se situează de puțin în afara Top 25 cele mai vizionate filme românești, în care Sergiu Nicolaescu e prezent cu nu mai puțin de 8 producții, conform datelor centralizate până în 2012 de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România.
Cât despre colaborea Nicolaescu-Popovici, ea a „înghețat” vreme de peste un deceniu, timp în care Sergiu a preferat să lucreze cu alți scenariști ori să-l scrie el însuși.
Abia în 1986, odată cu „Noi, cei din linia întâi”, cei doi și-au reluat legătura profesională, ce a continuat și la „Mircea” din 1989.
Pe de altă parte, Titus Popovici a murit după Revoluție, în 1994, la 64 de ani, în urma unui destul de ciudat accidenyt de mașină petrecut în Tulcea.
