Compozitorul Cornel Fugaru a murit, în 2011, la Spitalul Clinic de Urgenţă Elias din Bucureşti, unde era internat din cauza unei maladii cronice grave.
O copilărie dificilă
Până să ajungă să compună sute de șlagăre, Cornel Fugaru - Bebiţă, aşa cum îl alinta familia - a avut o copilărie grea, marcată de sărăcie şi mizerie (lampă cu gaz, lemne, WC în fundul curţii), de o imensă tristeţe, de momente de frustrare şi de neîmplinire. O copilărie cu amintiri legate de certurile interminabile, de despărţirile şi de împăcările succesive ale părinţilor săi, Bebiţă fiind nevoit să stea fie la mama sa în Berceni, într-o singură cameră pe care o împărţea cu alţi membri ai familiei (mama, verişoara, mătuşa, bunica, un unchi), cu pisici şi căţei, fie să se mute la tatăl său, care îi oferea condiţii cât de cât mai bune, potrivit unui reportaj publicat pe taifasuri.ro
A deprins muzica pe lângă lăutari, iar tatăl său l-a învățat să interpreteze la armonică şlagărele anilor ’50 şi cântecele compozitorului rus Soloviov-Sedoi.
A fost în trupa Sincron
„Fuseserăm invitaţi la emisiunea lui Tudor Vornicu pentru a susţine un recital cu public, evident, în direct”, îşi aminteşte Cornel Fugaru. Desigur, primisem aceleaşi indicaţii precise cu privire la comportament şi prezenţă scenică, dar noi am hotărât altceva. (...) Când trebuia să interpretăm ultima melodie - celebrul «Wooly Booly» cu la, la la, am început după primul referen să cântăm în limba engleză şi să dansăm cu frenezie în ritm de rock&roll.
Publicul din studio nu s-a mai putut stăpâni, sala devenise un vulcan, iar spectatorii au început să aplaude, să ţipe şi să danseze.... Gestul nostru a stârnit un iureş de nedescris şi am fost suspendaţi, orice apariţie televizată fiindu-ne interzisă”. (…) A doua zi au început să curgă ofertele şi solicitările pentru turnee şi spectacole în ţară”, își amintește compozitorul.
Citește și: Canibalul care a invitat o studentă olandeză la cină și a mâncat-o și-a găsit sfârșitul
30 de ani împreună
Cornel Fugaru a trăit aproape trei decenii alături de Mirela Voiculescu. S-au cunoscut atunci când ea a avut nevoie de o piesă compusă de el. Ambii lăsaseră în urmă câte o căsnicie, dar destinul a vrut să fie aşa, tocmai pentru că erau sortiţi unul altuia. În 1987 li s-a născut un copil.
În anul 2001 a fost diagnosticat cu cancer pe care a reușit să îl țină multă vreme sub control.
Citește și: Orfană și crescută de călugărițe, Sanda Toma a rămas văduvă la 50 de ani. „Nu aș schimba nimic”
„În urmă cu două luni, acesta a început să se simtă obosit, fără a avea însă dureri sau alte probleme”, spunea Mirela Fugaru la moarte soțului, precizând că „diagnosticul la sfârşitul unei luni de investigaţii a fost dramatic”.
„Se pare că boala a revenit în multe părţi ale corpului lui”, a mai spus Mirela Fugaru. Ea a precizat că a încercat să-i ascundă adevărul soţului ei, cu privire la boala lui: „Până s-a stins, nu a ştiut exact cât de rău este şi cât de definitivă era pusă ştampila pe viaţa lui”.
Viaţa şi cariera lui Cornel Fugaru
Cornel Fugaru s-a născut pe 2 decembrie 1940, la Bucureşti, şi este un cunoscut compozitor de muzică uşoară, cântăreţ şi instrumentist. Totodată, a fost liderul formaţiei rock româneşti Sincron, înfiinţată în 1964 şi destrămată în 1978. Formaţia a acompaniat cântăreţe celebre precum Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Fugaru a făcut numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme - "Opt minute de vis" (1966), regia Mihai Constantinescu;
"Opt exerciţii de 625 de linii" (1967), film TV; "Împuşcături pe portativ" (1967), regia Cezar Grigoriu - şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum "Brezaia", "Cici", Cei 4 M", "Oacă şi Boacă" etc. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum "Ducea rufele la râu", "Pe lângă plopii fără soţ", "Alunelul", "Jocul fetelor", "Sârba muntenească", "Hăulita de la Gorj". Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără "Dau viaţa mea pentru o iubire", "Nu sunt sclavul tău", "Eu nu mai sunt cel de ieri", Cornel Fugaru colaborând foarte mult cu soţia sa, Mirela Fugaru.
