Cum se prepară țuica fiartă? Rețeta care nu dă greș niciodată. Licoarea este cunoscută din bătrâni ca acționând cu succes împotriva răcelilor, dar majoritatea românilor o consumă de plăcere, ca un „încălzitor” de succes în zilele friguroase.
Cum se prepară țuica fiartă? Rețeta care nu dă greș niciodată. Micile secrete al servirii ei
Țuica fiartă a fost și a rămas pentru generații de români unul dintre deliciile zilelor friguroase iarnă și un însoțitor nelipsit de pe mesele sărbătorilor finalului de an.
Ea este folosită cu succes și în tratarea răcelilor, cel puțin ale celor obișnuite, „normale”, fără a avea pretenții terapeutice în formele complicate pe care virusurile zilelor moderne le generează.
Dacă cei mai mulți înghit pastile după pastile, atunci când sunt răciți, părinții și bunicii noștri nu se dau în lături să folosească remediul moștenit din moși strămoși pentru așa ceva, chiar dacă la ora actuală el este încadrat la categoria „leac băbesc”: țuica fiartă.
Deși țuica este o băutură alcoolică foarte tare, ea poate fi benefică atunci când este consumată în cantități foarte mici, în vreme ce excesul poate să fie devastator pentru sănătate.
Citește și: Câtă țuică ai voie să produci acasă? Se schimbă legea. Ce efecte produce?
Însă beneficiile nu sunt deloc neglijabile.Atunci când bem ţuică fiartă accelerează circulația sângelui în tot corpul începând cu zona gâtului, iar organismul este ajutat să lupte cu răceala sau gripa, potrivit Diva Hair.
De asemenea, vaporii eliberați de țuica fiartă cu piper fac minuni atunci când vrem să ne desfundăm nasul. Mai mult, ea provoacă dilatarea vaselor capilare şi, implicit, oxigenarea mai bună a sângelui, scăzând și riscul de pneumonie.
Țuica fiartă ar trebui servită numai în ceșcuțe de lut - Foto: artizane.ro
Dar, atenție, este nerecomandat consumul de ţuică celor care suferă de ulcer, hepatită, persoanelor sedentare, anemice, care muncesc în frig şi femeilor gravide.
Ţuica fiartă se bea în cantităţi mici, de circa 20, până la maximum 150 ml, în funcie de starea de sănătate a fiecăruia și, firește, de rezistența la efectul alcoolului.
Numeroși români știu să prepare băutura în casă, fiecare procedând în stilul în care a învățat ori îl preferă pentru a obține licoarea care, uneori, joacă rolul de „calorifer”.
Citește și: Vinul roșu sau vinul alb? Care este mai bun pentru organism? Opinia specialiștilor
Mai jos vă vom prezenta, însă, rețeta de țuică fiartă, așa cum se regăsește ea în cartea regretatului maestru gastronom, Radu Anton Roman, „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, apărută în 1998 la Editura Paideia.
„Ţară friguroasă, prea puţin temperată, dar foarte continentală, România şi-a găsit, ca finlandezii ori norvegienii cu berea lor clocotită, încălzitoare interioare rapide, „buiote comestibile“ cum se amuză francezii să le spună.
Ţuica, care numai de prune poate fi, altminteri e rachiu (de mere, pere, caise, ori din ce o mai fi) e, sub dealurile argeşene, de treizeci de grade, iar de la Haţeg şi Făgăraş spre nord, până-n hotarul vechi al Transilvaniei, de cincizeci şi chiar optzeci de „tării“, sub minunate nume: palincă, vinars, ginars, horincă. Tare ori slabă, e bună oricum!”, nota cunoscutul scriitor, gazetar și realizator tv, citat de adevarul.ro, plecat dintre noi prea devreme, pe 29 august 2005, la doar 57 de ani.
Rețetă țuică fiartă à la Radu Anton Roman
Ingrediente
- 500 ml ţuică;
- 5 linguriţe miere;
- 10 boabe piper;
- 10 cuişoare;
- 1 vârf cuţit scorţişoară
Mod de preparare:
„Se pune ţuica într-un ibric la fiert cu piperul, scorţişoara şi cuişoarele. Când s-a încălzit de ies aburi se adaugă mierea şi se amestecă puţin, până se contopeşte totul într-un vis de iarnă.
La primul semn, atenţie, doar semn de clocot, se ia de pe foc şi se acoperă; se oferă în ceşcuţe mici de lut, cât mai strânse la gură, să se răcească încet şi să se concentreze parfumul binefăcător, care ia răceala cu mâna”.
Citește și: La ce temperatură trebuie băută țuica și pălinca? Cum le consumi corect ca să nu te îmbeți?
Firește, trebuie menționat că mierea poate fi înlocuită cu zahărul, dacă preferați această variantă.
ATENȚIE! Micile secrete de care pomeneam la început se referă, în primul rând, la faptul că țuica fiartă se servește doar în ceșcuțe mici de lut, nu de sticlă ori plastic.
De asemenea, al doilea „truc” este că ea se prepară doar în ibrice sau alte vase neapărat metalice. Acestea trebuie manevrate cu grijă, deoarece vaporii de țuică fiartă sunt foarte inflamabili, așa că riscați să v-alegeți cu o țuică… flambată.
