Personajul de astăzi a fost un mare actor care trebuia să fie cizmar. Dar cum destinul a vrut altfel, a ajuns unul dintre cei mai importanți artiști ai țării, fiind supranumit „actorul celor 300 de roluri”. A murit așteptând mașina care trebuia să-l ducă la filmări. Pe 21 martie se împlinesc 110 ani de la nașterea sa.
Recunoașteți personajul? Marele actor care trebuia să fie cizmar. A murit așteptând mașina
Ştefan Ciobotăraşu - scris adesea în forma mai cunoscută de Ciubotăraşu - face parte fin generația mai veche de artiști, dar a rămas chiar și în memoria publicului actual prin neuitatul rol din „Amintiri din copilărie” (1965), unde s-a identificat cu Ion Creangă.
A rămas un reper pentru imaginea marelui scriitor și povestitor, chiar dacă, aproape 25 de ani mai târziu, Dorel Vișan va avea tot o interpretare magistrală în „Un bulgăre de humă”, în care Adrian Pintea l-a întruchipat pe Mihai Eminescu.
Ciubotăraşu a fost, de asemenea, Stroe Orheianu în „Neamul Șoimăreștilor”(1965), dar și căptenie dacă Ciungu, în „Columna” ( 1968).
Lui i s-a spus întâia oară „Bădia”, înainte ca acest apelativ să-i revină lui Ernest Maftei.
Citește și: De ce lui Ștefan Iordache i se spunea „Cocoș”, în tinerețe? Ce visa să ajungă?
Marele actor s-a născut la 21 martie 1910, în comuna Lipovăţ, judeţul Vaslui, într-o familie de ţărani săraci, părinţii săi fiind Vasile şi Ana Ciobotăraşu.
Tatăl său s-a angajat ca frânar la calea ferata şi era mutat adesea să lucreze la staţiile de pe traseul CFR Iaşi-Bârlad, la Câmpina sau la Mărăşeşti.
La vârsta de 11 ani, viitorul artist pleacă la Bucureşti, călătorind în cabina de frânar a tatălui, pentru a intra ca ucenic pantofar la un atelier de cizmărie din Calea Victoriei nr. 36, al lui Gh. Ene-Filipescu.
Aici va lucra timp de trei ani, facând tot felul de comisioane si ajutând la curăţenia prăvăliei.
Ștefan Ciubotărașu a jucat în aproape 300 de roluri pe scena teatrelor și în 35 de filme - Foto: Facebook/Cineclic
Însă tânărul nu era atras de această meserie. În schimb, aici va fi locul unde destinul îi va arăta calea ce-o avea de urmat.
Pentru că la prăvălia în care lucra îşi făcea încălţări şi lumea bună a teatrului, Ciobotăraşu primea în loc de bacşiş bilete la teatru. Așa s-a născut pasiunea pentru această artă.
În toamna anului 1924, sătul de sărăcia și limitările în care îşi ducea viaţa în Capitală, decide să se întoarcă acasă.
A fost supranumit „actorul celor 300 de roluri”
Aici soarta i-a oferit un nou semn. Între timp, părinții săi se mutaseră la Vaslui, iar aici tânărul Ciubotărașu va întâlni personalităţi remarcabile ale timpului său, începând cu scriitorii Jean Bart şi Mihai Negru, continuând cu Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu sau marele muzician George Enescu şi încheind cu marii actori care veneau în turnee să joace în Vaslui, conform radioromaniacultural.ro.
A urmat apoi, în particular, Liceul “Mihail Kogălniceanu” din localitate, a trecut, apoi, la cursul de zi, dupa ce a dat examen pentru două clase deodată.
În 1929, după absolvirea liceului, s-a mutat la Iaşi, unde se înscrie la Conservatorul de muzică şi artă dramatică.
Aici este remarcat de poetul Mihai Codreanu, care i-a fost profesor şi ocrotitor și începe să facă figuraţie în diverse piese de teatru, dar publică și versuri în reviste din Iaşi.
Citește și: Mihai Mereuță, „țăranul” din filme, a fost tatăl unuia dintre cei mai bogați români
În anul 1933, Ciobotăraşu va debuta pe scena Naţionalului ieşean cu rolul unui ucigaş, în „Macbeth”, de Shakespeare, urmând apoi să se afle pe această scenă timp de aproape 13 ani, perioadă în care va interpreta aproximativ 200 de roluri.
În 1933, s-a logodit cu Aurora Donose, iar un an mai târziu, cei doi se vor căsători, pentru ca în1940, să se nască pe singurul lor copil, o fiică, Magda.
În 1945, actorul se va muta alături de familie la Bucureşti, unde va juca la mai multe teatre – Alhambra, Comedia, Victoriei – cu preponderenţă în roluri de comedie.
După instaurarea regimului comunist, Ştefan Ciubotăraşu este repartizat în 1948 la Arad, la primul teatru de stat din ţară, unde se va afla pe scenă, dar va continua să scrie și poezii, conducând cenaclul literar “Alexandru Sahia”.
Ștefan Ciubotărașu, în „Străinul” (1964), alături de silueta fantomatică a lui Ștefan Iordache - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Despre pasiunea sa pentru poezie, Ciubotăraşu avea să declare: „Dacă mă gândesc mai bine, pasiunea pentru poezie se datorează în cea mai mare măsură dragostei şi respectului meu pentru limba română.
Căci nu cred că se poate dovedi un mai mare respect decât a o face să „cânte”, să poată declanşa resorturi intime, neruginite de anchiloza cotidiană. La poezie am ajuns prin sonet.
De ce? Pentru că impune o densitate lirică maximă, într-o formulă capabilă să-l transforme într-o bijuterie lingvistică”.
În anul 1950, este angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti, iar concomitent, timp de doi ani, va juca şi la Teatrul Comedia.
A fost Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”
În 1954, Ciubotăraşu a debutat și în film, în „Desfăşurarea”, o ecranizare după nuvela omonimă de Marin Preda, regizor Paul Călinescu, alături de actori precum George Demetru, Toma Dimitriu, Ernest Maftei, Colea Răutu sau Vasile Tomazian.
Citește și: Ernest Maftei, „actorul-țăran” din filme, Casanova în realitate. „Nevastă-mea mă trimitea la femei”
Au urmat alte circa 35 de roluri în producţii cinematografice, printre acestea aflându-se - în afară de cele trei pelicule menționate la începutul articolului - „Pasărea furtunii” (1957), „Erupţia” (1957), „Valurile Dunării” (1959), „Telegrame” (1959), „Pădurea spânzuraţilor” (1964), „Străinul” (1964) sau „Războiul domniţelor” (1969).
La 27 august 1970, Ştefan Ciubotăraşu a plecat la cele veşnice, la vârsta de 60 de ani, în timp ce aştepta maşina care trebuia să-l ducă la Piteşti, unde filma pentru producţia „Aşteptarea”.
Scenariul filmului fusese special pentru Ștefan Ciobotărașu, așa că, după moartea sa, întreaga partitură a acestuia a fost dublată de Mihai Mereuță.
Un edificator portret i-a fost făcut de dramaturgul Alecu Popovici
„Omul părea totdeauna un bulgăr uriaş gata să se dezagregheze, o forţă latentă aptă să dinamitizeze. Tragedian, comedian? Amândouă…
Se spune că Ștefan Ciubotăraşu a murit, la Piteşti, exact ca în finalul filmului la care lucra. E prea frumos ca să nu cred. A murit la datorie, altfel nu i se putea întâmpla Iui Ciubotăraşu.
Acest articol e scris la biroul pe care la 15 martie scria cu mâna lui răspunzând întrebării „Ce vă doriţi la aniversarea de 60 de ani?” „Să mă menţin ca la 20 de ani şi să joc şi eu, în sfârşit, nişte oameni tineri!…”.
Indiferent de vârsta eroilor săi, Ștefan Ciubotăraşu a trăit şi a murit tânăr”, scria, la moartea actorului, Alecu Popovici, potrivit dosaresecrete.ro.
Oricâtă vreme a trecut și va mai trece, Ștefan Ciubotărașu va rămâne, pentru toți românii, „Ion Creangă” al cinematografiei noastre.
Citește și: Recunoașteți personajul? Un mare actor român moare la 53 ani după ce a refuzat să meargă la medici
