Pe 23 decembrie, Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea în plenul reunit al Parlamentului pe proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2020.
"Obiectivul nostru a fost acela de a reuşi până la data de 31 decembrie să adoptăm proiectul de buget şi bugetul asigurărilor sociale de stat. (...) Folosim în premieră o modalitate de adoptare a bugetului de stat care nu a mai fost folosită - procedura angajării răspunderii Guvernului. E o procedură legiferată în Constituţie şi, spre deosebire de OUG, are aspecte care o fac mai democratică. Am surprins cu angajarea răspunderii. (...) Am aprobat foarte multe amendamente formulate de parlamentari. Dacă există formaţiuni care consideră că legea nu trebuie să intre în vigoare, au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură", afirma atunci premierul Ludovic Orban.
El menţiona că bugetul este construit pe date reale şi o creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,1%, un curs mediu de schimb de 4,75 lei pentru un euro.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au atacat la CCR adoptarea bugetului de stat prin angajarea răspunderii Guvernului.
Curtea Constituţională a României a stabilit data de 10 ianuarie ca termen de transmitere a punctelor de vedere de la Guvern şi Parlament privind existenţa unui conflict juridic pe tema Legii bugetului de stat pe anul 2020, pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea.
Potrivit unui comunicat al CCR, Curtea Constituţională a fost sesizată cu cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2020, formulate de către preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor.
"Conform procedurii prevăzute de art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a stabilit termenul de 10 ianuarie 2020 pentru ca părţile aflate în conflict să îşi exprime, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictelor şi a eventualelor căi de soluţionare a acestora", arăta CCR.
