Lichidul de răcire al motorului este un amestec de apă distilată (atenție, nu puneți apă de la robinet pentru că riscați să stricați propulsorul din cauza depunerilor) și antigel auto.
Principalul rol pe care îl are antigelul este de a împiedica supraîncălzirea motorului vara și înghețarea acestuia pe timp de iarnă. Apoi, antigelul are și rol de ungere pentru pompa de apă și rol anticoroziv, așa că uitați poveștile că mașina poate merge vara și cu apă chioară. Merge, dar se trică mai repede.
Șase culori și două tipuri principale de antigel
Antigelul se alege în funcție de specificațiile menționate de producător în cartea tehnică a fiecărei mașini. În magazine, veți găsi nu mai puțin de 6 culori de antigel: antigel albastru, antigel galben, antigel verde, antigel rosu, antigel roz și antigel mov).
Dar, există doar două tipuri de antigel care stau la baza tuturor culorilor:
- Antigel monoetilen-glicol (albastru, galben, verde)
- Antigel propilen-glicol (roșu, roz, mov)
Cele două tipuri principale de antigel sunt transformate de producătorii auto într-o serie de norme. Astfel, antigelul monoetilen-glicol poate fi găsit sub norma G11, în timp ce antigelul propilen-glicol poate fi gasit sub norma G12 sau G12+.
Antigelul G11 este cel mai vechi și este folosit la majoritatea mașinilor construite până în anul 2000. Acesta are, în general, culoarea albastră, însă poate fi găsit și în culorile galben sau verde. Antigelul G11 este, de regulă, mai coroziv și se evaporă mai repede. Cu toate astea, la motoarele vechi, făcute pentru acest tip de antigel este bine să se folosească în continuare.
Antigelul G12 poate fi roșu sau roz, dar se poate găsi și în culoarea mov, care respectă norma G12+ si contine o serie de aditivi suplimentari față de G12. Antigelul G12 nu conține silicati și are un nivel scăzut de fosfați. Este recomandat pentru majoritatea mașinilor noi, care au sistem complex de răcire și de climatizare.
În cazul în care antigelul nu este în conformitate cu specificațiile impuse de producător, riscați să distrugeți motorul, prin simplul fapt că un antigel nepotrivit va reacționa chimic cu materialele din care este construit motorul.
În general, antigelul se amestecă cu apă distilată într-o poporție de 1:1. Dar, verificați eticheta produsului și informațiile producătorului. În România, lichidul de răcire trebuie să reziste până la -35, -40 de grade Celsius.
Culorile de antigel pot fi, în principiu, amestecate, dacă au la bază același tip de antigel, Dar, cel mai bine, este să păstrați și culoarea.
Nu se amestecă antigel monoetilen-glicol cu antigel propilen-glicol!
Atenție, nivelul lichidului de răcire se verifică cu motorul rece! Trebuie să fie între indicatoarele de „Min” și ”Max” de pe vasul de expansiune din compartimentul motorului.
Rezistența antigelului la îngheț poate fi determinată foarte ușor, cu ajutorul unui densimetru special care se găsește în orice benzinărie.
