Născut cu sânge de avioane prin conducte la sfârșitul anilor 1940, constructorul suedez a pierit în 2012, în urma crizei economice globale și a indiferenței corporatiste.
Svenska Aeroplan AB, mai târziu Saab și Saab Group, a pornit la drum în 1937 ca o companie aerospațială și de apărare. Și încă este unul dintre cei mai puternici jucători scandinavi în aceste domenii, construind de la avioane de vânătoare (Saab Gripen NG 39-7), până la rachete, elicoptere și componente pentru elicoptere, arme anti-tanc și radare.
Divizia de automobile, Saab Automobile AB, a apărut în 1947. Iar primul model Saab, Saab 92, a văzut lumina zilei cu 70 de ani în urmă, în 1949. Avea caroserie de tip monococă, ștanțată dintr-o singură bucată de metal și, apoi, tăiată pentru a i se monta portierele și geamurile, cu un coeficient aerodinamic de invidiat pentru acea vreme (Cx=0,30).
SAAB 92
Apoi, de-a lungul timpului, suedezii au reușit să creeze o adevărată cultură în jurul modelelor lor avangardiste, sigure și performante. În 1958, Saab a introdus centurile de siguranță standard. În 1963, a fost primul producător de volum care oferea circuite de frână duble în diagonală. În 1970, a introdus, în premieră mondială, sistemul de spălat farurile cu ștergătoare și stropitori, iar, în 1978, filtrul de polen pentru habitaclu.
În 1986, Saab 9000 a fost prima mașină cu tracțiune dotată cu ABS. În 1997, Saab 9-5 a fost primul automobil dotat cu scaune față ventilate. Iar toate acestea sunt doar câteva exemple care au contribuit la creșterea și intrarea Saab în sfera mașinilor premium. Cele mai apreciate și îndrăgite modele suedeze au fost Saab 900 (1979 – 1998) și decapotabila Saab 9-3 Convertible (2004 – 2011).
Saab, resuscitat fără Saab
GM a cumpărat 50% din Saab Automobile AB în 1989 și în 1994 a apărut cea de-a doua generație Saab 900, pe platformă de Opel Vectra. Profitând de cultul ridicat în jurul primului 900, modelul a avut succes și, în 1995, Saab a încheiat pe profit după șapte ani de pierderi. În anul 2000, GM a preluat complet Saab, în încercarea de a-și consolida poziția în segmentul premium.
Dar rețeta aplicată nu prea a dat roade. Saab-ul 9-3 lansat în 2003 a abandonat stilul consacrat al caroseriei cu hayon plonjat, iar performanțele și calitatea modelului, dezvoltat pe platforma „Epsilon 1“, la fel ca Vectra-ul C, și cu prea multe elemente împrumutate de la Vectra, nu s-au ridicat la nivelul așteptat de clienți. La fel s-a întâmplat și în cazul modelelor Saab 9-2X, bazat pe Subaru Impreza, și 9-7X, primul SUV Saab, de fapt, un Chevrolet Trailblazer cu trăsături scandinave. Prin urmare, din cauza strategiei nu foarte strălucite și a declanșării crizei economice în 2010, GM a vândut Saab Automobile AB micuțului constructor olandez de supercar-uri Spyker. Un an mai târziu, după ce s-a zbătut să evite insolvența, Saab a intrat în faliment.
În 2012, National Electric Vehicle Sweden (NEVS), un consorțiu chinez nou creat, a cumpărat activele Saab Automobile și, la finalul lui 2013, a reînceput producția Saab-ului 9-3 și dezvoltarea modelului 100% electric. N-a durat, însă. GM a refuzat să acorde licențe pentru mai multe tehnologii utilizate, iar marca Saab a rămas în proprietatea companiei aerospațiale și de apărare Svenska Aeroplan AB.
O nouă viață?
La sfârșitul anului 2018, Evergrande Group, principalul investitor în start-up-ul de mașini electrice Faraday Future, a cumpărat 51% din NEVS, care deține fosta fabrică Saab din Trollhättan, Suedia, și drepturile pentru o parte din componentele și design-ul vechilor Saab-uri, iar, în 2017, a prezentat o versiune electrică de Saab 9-3 cu o autonomie de până la 300 de kilometri. De asemenea, NEVS are o fabrică și în Tianjin, China, și construiește o a treia la Shanghai.
Mai mult, lucrurile încep să prindă și mai mult contur, după ce, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, NEVS a cumpărat 20% din Koenigsegg, producătorul celei mai rapide mașini de stradă din lume, Agera RS (445 km/h), care va fi prezentată în premieră, în martie, la Salonul Auto de la Geneva 2019. Și nu trebuie uitat faptul că, la CES 2017, Faraday a dezvăluit FF 91, un SUV electric de 1.050 cai putere, cu o autonomie de până la 600 de kilometri, iar mașina a concurat și în celebra cursă Pikes Peak Hill Climb.
Chiar dacă logo-ul Saab are puține șanse să reapară în showroom-uri, ADN-ul Saab are dreptul la o a doua viață. Iar, cel puțin în prima fază, pe hârtie, viitorul sună bine. Cum ar fi un SUV electric cu linii de Saab, asortate cu muchii de Koenigsegg, baterii chinezești, finisaje scandinave și performanțe de supercar?
