Un nou cutremur a avut loc marți în regiunea Oltenia, cu magnitudinea de 5,7 potrivit Centrului European de Seismologie (EMSC). Este a doua zi consecutivă cu seism în zona Olteniei. Este al doilea cutremur resimțit foarte puternic în mai multe zone ale țării.
În 2020, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a elaborat „Planul Național de management al riscurilor de dezastre.” Pagini semnificative sunt dedicate cutremurelor, iar autorii au creionat care sunt cele mai sumbre scenarii. De asemenea, s-a făcut o analiză a seismelor din ultima sută de ani.
Citește și: 200.000.000 lei promiși pentru consolidarea a 180 de clădiri au dispărut. Scenariu: 42.000 de morți
În ultima o sută de ani au fost 3 cutremure foarte puternic
Cele mai recente estimări ale expunerii seismice a populației și clădirilor de locuit au fost determinate în anul 2016 în cadrul Proiectului RO-RISK. Datele se bazează pe recensămintele naționale, inclusiv cel mai recent din 2011, precum și pe edițiile din 1992 și 2002 pentru comparație.
Înainte, câteva elemente care să ne arate dimeniunea cutremurelor din secolul trecut.
Citește și: De 200 de ani nu s-a mai întâmplat asta. 7 grade intensitatea în epicentru, la cutremurul din Gorj
10 noiembrie 1940. Cutremur cu magnitudine de 7.7. Răniți: 1.271 Morți: 593. Pagube: 172 milioane de dolari
4 martie 1977. Cutremur cu magnitudine de 7.4. Răniți: 11.321 Morți: 1.578. Pagube: 2 miliarde de dolari
30 august 1986. Cutremur cu magnitudine de 7.7. Răniți: 588 Morți: 150. Pagube: -
Ce se întâmplă, azi, în cazul unui cutremur de peste 7 grade
Impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: peste 42.000 de morți, aprox.
300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde Euro.
Evaluările efectuate în cadrul RO-RISK au evidențiat că pierderile economice probabile în sectorul locuințelor pot depăși 7 miliarde de euro și ar putea ajunge la 25 milliarde.
Vrancea, cea mai activă
Zona Vrancea este cea mai activă zonă seismică din Europa în ceea ce priveşte eliberarea de energie seismică (direcție predominantă NW-SE) pe unitatea de volum, fiind comparabilă, din acest punct de vedere cu zonele cele mai active seismic de pe glob.
Cutremurele sunt caracterizate de atenuare scăzută in raport cu distanţa epicentrală şi propagarea efectelor la
distanţe mari faţă de graniţele ţării. Cutremurele afectează 65% din populaţia urbană, pot afecta 40 de localităţi urbane situate în zone cu intensitate seismică VII, precum şi construcţiile din localităţile situate pe axa Iaşi – Focşani – Bucureşti - Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi - Brăila – Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna.
Numărul mediu anual de cutremure cu magnitudinea mai mare ca 5 produse în Vrancea la adâncimi intermediare (60 – 220 km), pentru perioada 2000 - pana în prezent este de 1,8 cutremure/an. Aparent acestea sunt generate alternativ în cele două segmente active (în jur de 90 km şi în jur de 130 km adâncime). Totuși, datele existente şi modelele utilizate sunt departe de a furniza elemente pentru o prognoză de precizie şi de încredere a cutremurelor cu caracter
distrugător.
Astfel, este imposibil de prezis cu exactitate momentul, locul şi mărimea viitorului cutremur așteptat
