Pe 1 iunie 2022, benzina de 95 se vindea la pompă, în medie, cu 8,31 de lei/litru, iar motorina standard, cu 8,89 lei/litru.
De-a lungul lunii iunie, însă, cotația barilului a scăzut cu 10%. Dacă la 1 iulie barilul era de 566 de lei, pe 24 iunie cotația barilului a fost de 516 lei. Dar prețurile carburanților au continuat să crească la pompă, potrivit peco-online.ro.
Citește și: VIDEO Ucrainenii au inventat pușca anti-drone. Nu trage cu gloanțe, este ca în Star Wars
Pe 27 iunie, prețul mediu al motorinei standard a fost de 9,22 lei/litru. Iar benzina de 95 a urcat până la 8,68 lei/litru în 17 iunie, după care a scăzut ușor până la 8,65 lei/litru pe 27 iunie.
Făcând un calcul simplu, în aproape o lună, benzina și motorina s-au scumpit cu 4%, respectiv prețul benzinei e mai mare cu 34 de bani, iar cel al motorinei, cu 33 de bani.
Prin urmare, Dacă Guvernul ar fi decis subvenționarea carburanților cu 50 de bani de la începutul lunii iunie, efectul ar fi fost deja aproape de zero, având în vedere că statul acoperă 25 de bani din subvenție și benzinarii restul de 25 de bani.
PSD susține plafonarea carburanților, dar recunoaște că e greu de impus. Premierul Ciucă explică de ce a ales să subvenționeze benzina și motorina. USR spune că soluția e reducerea TVA și a accizelor, dar soluția ar contraveni acquis-ului comunitar
PSD solicită în continuare plafonarea la 7 lei a prețului la carburanți, după ce Guvernul a decis compensarea acestuia cu 50 de bani. Este, însă, aproape imposibil ca Executivul să reușească plafonarea, lucru admis chiar de Ministerul de Finanțe, condus de Adrian Câciu (PSD).
Într-un răspuns primit de Newsweek România, Ministerul Finanțelor explică faptul că decizia de plafonare a prețului carburanților trebuie agreată de Bruxelles și detaliază regimul legislativ al accizelor și TVA-ului.
Astfel, nivelul actual al accizelor este aplicat „produselor energetice” este stabilit de Directiva 2003/96/CE, cea care „stabilește ratele minime de impozitare care sunt obligatorii pentru toate statele memembre”.
Ministerul punctează că această Directivă „nu prevede posibilitatea unui mecanism de derogare pentru reducerea temporară a nivelului acestor accize sub nivelurile minime.”
Mai mult, în România, nivelul accizelor pentru benzină și motorină este deja la nivelul minim obligatoriu.
În ceea ce privește reducerea cotei de TVA, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România are obligația de a respecta acquis-ul comunitar a cărui componentă principală este reprezentată de Directiva 206/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun a taxei pe valoarea adăugată.
Cotele reduse de TVA aplicabile în România sunt stabilite cu respectarea prevederilor Directivei TVA.
„Potrivit art 98 alin. (1) din Directiva TVA, așa cum a fost modificată prin Directiva UE 2022/542 a Consiliului din 5 aprilie 2022, statele membre pot aplica maximum două cote reduse de TVA doar pentru livrările de bunuri și prestările de servicii prevăzute în Anexa III a acestei directive. Cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%”, explică Finanțele.
Oficialii spun că „livrarea de combustibil (motorină și benzină) nu se regăsește în Anexa III (...) astfel că implementarea cotei reduse de TVA pentru alte livrări de bunuri decât cele prevăzute de Directiva TVA contravine acquis-ului comunitar în materie.”
Premierul Nicolae Ciucă a explicat de ce Guvernul nu a plafonat prețul carburanților așa cum cereau social democrații. „Nu ne dorim să ajungem și în România la situația restricționării cantității de carburant care se poate cumpăra la pompă”, a spus premierul Ciucă.
Prim-ministrul spune că în ședința PNL a fost discutat subiectul prețului la carburanți și au fost prezentate chiar și analize. „Nu ne dorim să ajungem și în România la situația restricționării cantității de carburant care se poate cumpăra la pompă. Toate elementele au fost analizate ținând cont de realitate. România în momentul de față își poate asigură aproximativ un sfert din producția proprie de petrol. La o tonă de petrol național trebuie să importăm 3 tone și ceva de petrol sau produse petroliere”, a spus acesta.
Nicolae Ciucă a spus că măsura compensării cu 50 de bani a prețului carburanților a fost agreată în coaliție de toți partenerii, precizând că „nu trebuie să le creăm cetățenilor așteptarea că cineva poate da mai mult”, aluzie la presiunile venite dinspre PSD.
„În momentul în care am luat această decizie a fost agreată de toți membrii coaliției. (...) Personal aș fi vrut să asigurăm o compensare mai mare. Dar în momentul acesta vreau să știe toți cetățenii, atât am putut să asigurăm din bugetul statului”, a precizat premierul.
Marcel Ciolacu a declarat, referitor la prețurile mari la carburanți și compensarea acestora de către stat și companii pentru 3 luni, că „dacă se intră iar într-o zonă nepredictibilă, plafonarea rămâne singura soluție”.
Claudiu Năsui, fostul ministru USR al Economiei în Cabinetul Cîțu, a comentat pe Facebook că „în loc să reducă taxele, PSD vrea să plafoneze prețurile (...) Decât să se găsească carburant scump, mai bine nu se mai găsește deloc (...) Asta e nivelul de gândire economică al PSD”.
„Plafonarea nu înseamnă că vom găsi produse ieftine. Dacă însemna asta, se făcea până acum la toate produsele. Plafonarea înseamnă că nu vom mai găsi deloc produse. Adică lipsuri, rafturi goale și, evident, piață neagră cu prețuri mult mai mari decât cel care ar fi fost în mod normal pe piață.
Dacă chiar ar vrea să ajute românii și să nu-i mai țină în sărăcie, domnul Ciolacu ar reduce TVA-ul la carburant și acciza așa cum promitea acum câteva luni. El a promis. Ministrul finanțelor a fost de acord. După care... nimic. PSD are puterea să reducă TVA-ul și accizele la carburanți dar nu o fac pentru că ar însemna mai puțini bani la stat, adică la ei”, a explicat Claudiu Năsui pe Facebook.
Fără accize și TVA, litru de benzină ar costa circa 5,3 lei, iar cel de motorină, circa 5,9 lei.
România nu poate plafona prețul la benzină pentru că are deficit excesiv și nu o lasă Uniunea Europeană
Invitat la Newsweek Live, economistul Cristian Păun a apreciat că „Guvernul nu poate plafona prețul la benzină pentrru că România are deficit excesiv și nu-l lasă Uniunea Europeană.” El subliniază însă că nu ar trebui să „înfierăm Uniunea Europeană”, pentru că „tot noi suntem de vină”, având în vedere că „cheltuim mai mult decât avem.”
„Se pot obține și derogări, dar cu deficit excesiv se obțin mai greu. Suntem singura țară în procedură de deficit excesiv astăzi. În plus, acciza pe care o avem noi la litrul de carburant este cea mai mică din Uniunea Europeană la ora actuală.
„Discuțiile la Bruxelles, dacă vor fi, vor fi foarte aprige și trebuie să fii politician cu argumentele la tine ca să poți să justifici de ce vrei să tai acciza. Uniunea Europeană poate argumenta cu faptul că România nu este în postura să scoată sau să diminueze accizele și TVA, ci să le crească”, a spus Păun.
Românii alimentează mai scump decât bulgarii, ungurii, sârbii, moldovenii și ucrainenii
Dacă în România litrul de benzină de 95 a ajuns, în medie, la 8,65 lei, iar motorina standard, la 9,22 lei (prețuri valabile în data de 27 iunie 2022), în toate țările vecine carburanții sunt mai ieftini. Este adevărat, în Ungaria prețurile sunt plafonate artificial și discriminatoriu, iar Serbia, Republica Moldova și Ucraina nu sunt în UE, taxele și accizele la carburanți fiind altele. Dar România își asigură circa 40% din necesar din producție proprie.
În Ungaria, Guvernul Viktor Orban a plafonat discriminatoriu prețurile la carburanți. Ungurii plătesc benzina cu 1,23 euro/litru (cca. 6 lei/litru) și motorina, cu 1,46 euro/litru (cca. 7,2 lei/litru), iar vehiculele care nu sunt înmatriculate în Ungaria alimentează cu 1,92 euro/litrul de benzină sau cu 1,99 euro/litrul de motorină, conform cargopedia.net.
Prin urmare, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a sugerat că poziţia guvernului de la Budapesta ar putea încălca normele de reglementare ale pieței comune a UE.
„Restricțiile aplicate unei singure piețe pot fi justificate doar prin rațiuni de securitate și ordine publică, sau sănătate publică, nicidecum prin motive economice. Așa că, atunci când statele sau autoritățile naționale impun restricții, ele nu trebuie să fie discriminatorii. Statele membre trebuie să se asigure că beneficiarii unor servicii nu sunt discriminați prin interzicerea lor, sau aplicarea unui preț mai mare, pe baza naționalității lor”, a declarat Sonya Gospodinova, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Comisia Europeană a anunțat că Ungaria riscă sancțiuni dacă nu va renunța la prețurile discriminatorii la carburanți.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a reacționat spunând că „într-o situație extraordinară trebuie să faci ce îți cere situația. O situație extraordinară necesită măsuri extraordinare. Și într-o asemenea situație este de asemenea permis - și cred că este chiar obligatoriu - să deviezi de la regulile generale”.
În Bulgaria, benzina de 95 costă, în medie, 1,67 euro/litru, iar motorina, 1,69 euro/litru. Aproape cât în România, dar, totuși, mai puțin.
Trecând la vecinii non-UE ai României, în Serbia benzina costă 1,68 euro/litri și motorina, 1,77 euro/litru, în Republica Moldova benzina e 1,71 euro/litru și motorina 1,6 euro/litru, iar în Ucraina, în plin război, benzina costă 1,63 euro/litru și motorina 1,83 euro/litru.
Altfel, la ora actuală, cea mai scumpă benzină din UE se găsește în Norvegia (2,57 euro/litru), iar cea mai scumpă motorină tot în aceeași țară – 2,48 euro/litru.
